Sursa foto: Pexels / Cats Coming
Arheologii care excavează Muntele Sion din Ierusalim au făcut o descoperire remarcabilă: prima dovadă cunoscută a unei pisici care prezintă un comportament de „frământare” pe ceramică antică, relatează Haaretz.
Această descoperire, datând din perioada abbasidă (aproximativ 750 d.Hr.), a fost făcută atunci când directorul laboratorului, Gretchen Cotter, a observat, în timpul analizei, urme distincte de felină pe un fragment de urcior de lut. Aceste amprente, care constau în urme de picioare anterioare și gheare, indică faptul că o pisică de talie mică și-a întins probabil ghearele în argila încă neuscată, un comportament adesea asociat cu mulțumirea și siguranța.
Săpăturile, co-dirijate de Prof. Shimon Gibson de la Universitatea Carolina de Nord din Charlotte și Dr. Rafael Lewis de la Universitatea Bar-Ilan, au început în 2007. Amprenta labei pisicii, de aproximativ 3×3 centimetri, a fost găsită printre alte fragmente colectate din sit. Gibson și Cotter sugerează că pisica s-ar fi putut bucura de soare în timp ce stătea cocoțată pe urcior, posibil frământând sau întinzându-se, făcând ca ghearele sale să lase urme adânci în lutul umed.
Acest comportament, denumit în mod obișnuit „a face biscuiți”, este observat frecvent la pisicile domestice atunci când se simt relaxate. Deși este neobișnuit să găsim astfel de urme pe ceramică, urmele de animale pe artefacte antice nu sunt nemaivăzute. Animalele au pășit pe vase de lut lăsate la uscat timp de milenii, lăsând în urmă urme și amprente.
În plus față de descoperirea recentă, alte urme de animale și de oameni, inclusiv copii, au fost găsite pe ceramica antică. Urmele lăsate de păsări și alte animale erau deosebit de frecvente pe țiglele legionarilor romani găsite la Muntele Sion.
