Sursa foto: Pexels
Ne place să credem că, pentru câinii noștri, suntem mai mult decât niște prieteni: că ne văd ca pe o mamă grijulie, un tată protector sau un frate devotat. Le cumpărăm pături pufoase, le oferim gustări scumpe, îi îmbrăcăm în haine haioase și le vorbim cu voce de copil. Dar cum ne percep cu adevărat câinii? Sunt ei conștienți de ideea de „familie”? Sau este doar o proiecție umană asupra unei relații instinctive?
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Câinii și noțiunea de familie: o legătură emoțională, nu conceptuală
Kate Anderson, medic veterinar și profesor la Institutul pentru Comportamentul Animal din cadrul Universității Cornell: „Câinii nu înțeleg ideea abstractă de familie, dar dezvoltă conexiuni emoționale foarte puternice cu oamenii și animalele alături de care trăiesc”.
Cu alte cuvinte, câinele nu se gândește la tine ca la „mama” lui în sensul adevărat al cuvântului, dar simte o afecțiune mare și constantă, comparabilă cu ceea ce ar simți un pui față de îngrijitorul său. Ce contează pentru el nu este gradul de rudenie, ci prezența ta, atenția pe care i-o oferi și modul în care îl faci să se simtă protejat, notează Kinship.
Majoritatea câinilor trăiesc fără o familie
Potrivit NY Times, din cele peste un miliard de câini care trăiesc pe Pământ, aproximativ 750 de milioane nu au o familie, ci sunt fără stăpân sau semi-libertini. Clive Wynne, expert în științe comportamentale și autorul cărții Dog Is Love, spune că acest stil de viață arată un aspect important: „Câinii pot trăi și în afara unei familii nucleare. Sunt creaturi sociale, dar flexibile”.
Spre deosebire de oameni, câinii nu dezvoltă structuri de tip „mamă-tată-pui”. De exemplu, masculii sunt, biologic vorbind, absenți din procesul de îngrijire al puilor.
„Sunt probabil cei mai incompetenți tați din regnul animal”, susține Wynne.
Așadar, legătura familială, așa cum o înțelegem noi, este complet diferită în lumea lor.
Câinii își recunosc rudele?
Chiar dacă nu știu ce înseamnă „rudă” în sens genealogic, câinii pot distinge membri ai familiei prin miros și experiențe anterioare.
Dr. Erin Hecht, cercetătoare în biologie evolutivă la Universitatea Harvard, spune că patrupedele „pot recunoaște rudele genetice sau oamenii din aceeași familie exclusiv prin mirosuri subtile”.
Un studiu publicat în 1994 arată că mamele și puii lor mențin recunoașterea reciprocă până la vârsta de doi ani, chiar și după o separare timpurie. Frații, în schimb, nu se mai recunosc decât dacă au locuit împreună mai mult timp. Totuși, Anderson avertizează: „Chiar dacă există această capacitate de recunoaștere, câinii nu reflectă asupra ei așa cum am face noi. Animalele nu se întreabă unde e mama lor sau ce fac frații lor acum”.
Îi consideră pe oameni drept membrii ai grupului lor?
Da, dar într-un mod aparte. Clive Wynne spune că „cei cu care câinii trăiesc sunt gașca lor, tribul lor. Sunt conștienți de apartenență”. Modul în care te întâmpină după o zi lungă de muncă este un indiciu clar al acestei apartenențe. Ești, fără îndoială, „cineva al lor”.
Dr. Hecht adaugă: „Câinii simt că aparțin unui grup, fie că este o familie biologică, un cuplu sau colegi de apartament. Contează mai puțin structura și mai mult constanța și conexiunea”.
Atât oamenii, cât și câinii s-au adaptat să supraviețuiască prin cooperare. Wynne susține că tocmai această natură socială face ca legătura dintre noi și ei să fie atât de solidă și autentică.
Cum să-ți faci câinele să se simtă ca un membru adevărat al familiei
Fii prezent cu adevărat
Nu ai nevoie de trucuri spectaculoase, ci doar de prezență. Wynne subliniază că una dintre cele mai mari greșeli este adoptarea unui câine atunci când stilul de viață nu permite timpul necesar: „Câinele nu are nevoie de activități sofisticate, ci de tine”.
Fii afectuos, dar și previzibil
„Comportamentul tău modelează așteptările câinelui”, precizează dr. Hecht.
Dacă ești afectuos, calm și constant, patrupedul va fi încrezător. Altfel, învață să se teamă.
Oferă-i libertate emoțională
Câinele trebuie să poată gestiona momentele când nu ești acasă. Lasă-i jucării interactive, oferă-i exerciții fizice zilnice și construiește o rutină. Nu vrei un animal dependent, ci unul echilibrat.
Folosește dresajul pozitiv
Un raport al Societății pentru Prevenirea Cruzimii față de Animale (BC SPCA) din 2023 arată clar: câinii dresați cu metode bazate pe recompensă formează legături mai puternice și mai sănătoase cu tutorii lor.
Pe de altă parte, câinii dresați cu pedepse sunt mai retrași și mai anxioși. Așadar, dacă vrei un câine care să te considere cu adevărat „familia” lui, construiește această relație pe încredere, nu pe teamă.
Ești cu adevărat „familia” câinelui tău?
Din perspectiva științifică, nu ești mama sau tatăl câinelui tău. Dar din punctul lui de vedere, ești centrul universului său. Nu înțelege concepte abstracte precum „grad de rudenie”, dar știe că tu ești „persoana lui”. Îți cunoaște vocea, pasul, rutina, se bucură când vii acasă, te simte când pleci și te așteaptă cu loialitate absolută.
