Prima dată a fost Otto, în urmă cu 10 ani. Marina l-a primit când avea 12 ani, din Oravița, unde sunt foarte mulți bichoni dați spre adopție. Bunica ei a fost cea care i-a convins părinții să-l primească pe Otto în viața lor. Înainte de Alfie, a fost Otto și aceasta este povestea unei familii care a trecut prin pierderea unui prieten vechi și găsirea unuia nou.
Otto și Puppy, împreună mereu
Era o zi rece de iarnă când Marina l-a adus acasă pe Otto. „Era mic cât o palmă, iar în prima seară ne-am chinuit puțin cu el. La un moment dat, l-am luat în brațe și l-am pus pe pernă. Acolo a dormit până a crescut.” Pe Otto l-au adoptat când avea o lună și deja începuse să mănânce singur.
Otto a fost un câine vesel și jucăuș, dar avea câte un moment, o dată la câteva luni, în care tremura și își pierdea echilibrul. Totul dura un minut, însă până când acesta a împlinit 3 ani, familia Marinei nu a primit un diagnostic oficial. Atunci l-au dus la veterinar și li s-a spus că suferă de epilepsie.
„Atunci am aflat și eu că nu doar oamenii pot avea această afecțiune, ci și animalele. Doctorița mă asigurase că pe Otto nu-l durea nimic când avea o criză.” Marina a mai aflat că boala este ireversebilă și nu poate să fie vindecată.

Marina își amintește că Otto putea fi câteodată un câine gelos. Fata mai avea un câine, pe Puppy și spune că erau geloși unul pe altul. „Ei doi se înțelegeau destul de bine în general, dar bănuiesc că nu înțelegeau că mă pot juca cu amândoi.”
Cei doi erau împreună mereu, iar în aprilie 2021, au dispărut de acasă. În cele două secunde în care a rămas ușa deschisă, Puppy și Otto au fugit. Cunoșteau împrejurimile, nu se îndepărtaseră niciodată prea mult de casă. „S-au luat după alți câini de pe stradă și s-au îndepărtat mult față de unde locuiam noi.”

Marina era atunci la o prietenă și nu i-a văzut plecând, iar când a ajuns acasă a hotărât împreună cu tatăl ei să plece în căutarea lor. Au mers cu lanterne când se întunecase, au căutat prin toate împrejurimile, dar fără succes.
A doua zi, Marina a făcut afișe cu pozele lor și i-a dat oficial dispăruți. Postarea făcută de ea a ajuns la 160 de distribuiri pe Facebook, însă nu a putut să o ajute nimeni. „Îmi scriseseră chiar și asociații de la București, oamenii au fost foarte implicați.”
21 aprilie 2021 a fost ultima zi în care Marina i-a văzut pe Otto și Puppy. După un an de căutări intense, Marina s-a resemnat că nu îi va mai găsi niciodată. Tot ce speră ea este că au fost găsiți de o familie bună, care are grijă de ei, chit că ea nu mai poate.
Alfie marchează un capitol nou
Pe 23 iunie 2024, s-a născut Alfie, un bichon alb, pufos și mic cât palma. Este născut în aceeași zi cu mama Marinei și fata consideră că acesta este un semn că a fost menit să fie a familiei ei. „Cumnata mea l-a văzut într-o poză de la prietenii ei, postată pe Facebook. Mi-ar fi plăcut și mie un cățeluș, mai ales pentru că totul era gol. Era prea multă liniște.”
Marina nu era sigură inițial că dorea alt câine, pentru că nu simțea că acesta ar putea să-i înlocuiască pe Puppy și Otto. „Am alte sentimente față de Alfie. M-am bucurat că a venit, dar nu cred că aș mai fi putut să mă ocup singură de un câine, după ce s-a întâmplat cu Puppy și Otto. Este câinele cumnatei mele, al familiei și eu am grijă de el când fratele meu sau cumnata sunt la muncă.”
Marina nu consideră că Alfie a ajutat-o neaparat să treacă peste Otto și Puppy, dar faptul că l-a văzut pe cățeluș crescând i-a adus bucurie în suflet. „Otto și Puppy au fost copiii mei, iar Alfie este nepotul meu. Eu așa îi văd, sunt lucruri complet diferite.”
Între timp, mama Marinei a adoptat-o pe Katy, o pisică ce își găsise loc în fața casei. Tatăl Marinei a fost cel care a adus-o în casă, mama fetei a numit-o, iar Katy acum are 4 ani.
Katy și Alfie s-au cunoscut, însă Marinei îi era teamă că nu se vor înțelege și că pisica va deveni agresivă cu bichonul. „Spre suprinderea mea, s-au acceptat imediat, se mai ciondănesc pentru că Alfie vrea joacă și ea nu. Katy se urcă pe ceva înalt ca să scape de el și Alfie latră, ca să o dea jos.”
Deși o să trăiască mereu cu dorul pentru Puppy și Otto, Marina se bucură că îi are în viața ei pe Katy și Alfie și încearcă să meargă mai departe, așa cum a știut ea. Fiecare are locul său special, așa cum a spus Marina.

Mirela și Alfie
Mirela, cumnata Marinei, spune că și-a dorit foarte mult să aibă un cățel în casă, însă nu avea o anumită rasă în minte. „Am văzut poză cu Alfie și frații lui la niște prieteni, pe Facebook și m-am dus la ei acasă, să-i văd. Prietenii mei au un copil și l-am întrebat în glumă dacă-mi dă unul.
Tatăl lui îl luase în serios, pentru că după aceea mi-a scris că mă așteaptă câinele să-l iau.” Mirela și Alfie sunt mereu împreună și nu crede că ar putea să mai aibă un alt câine după el.
Mirela spune că Marina a ajutat-o cel mai mult cu îngrijirea lui Alfie și niciodată nu l-a lăsat singur. Marina avea experiența îngrijirii unui bichon de la Otto și știa exact ce este de făcut în orice situație.
„Cel mai mult mă bucur când vin acasă de la muncă, obosită, și îl văd cum se bucură când intru în casă. Instant îmi apare zâmbetul pe buze și uit de toate problemele”, a spus Mirela.
Mirela și Marina au fost împreună să-l ia pe Alfie, iar Marina consideră că datorită dorinței cumnatei sale, familia ei îl are acum pe cățeluș. Otto și Puppy nu s-au mai întors acasă în acea zi, dar Alfie a adus cu el sentimente noi de iubire, multe râsete și joacă.
Citește și:
Ce mănâncă o pisică sau un câine cu diabet? Medicul veterinar Beatrice Ilea explică dieta corectă
Pepper, pisica-savant: Cum un animal de companie a contribuit la o descoperire științifică majoră

Mirela și Alfie / Sursa foto: Arhiva personală










