Sursa foto: Facebook / Asociația Save our Paws
Când o cunoști pe Emma Stratulat, prima impresie va fi că e fragilă ca un ghiocel, dar apoi îți dai seama că în fața ta stă o stâncă. Atât de puternică e femeia care se luptă de peste două decenii să salveze câini și pisici. A înființat un adăpost modern, a salvat mii de câini și pisici, iar acum vrea să construiască primul cimitir din Iași pentru animalele pe care le-a iubit. Povestea ei este despre vocație, reziliență și o iubire profundă pentru necuvântătoare.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Într-un interviu sincer și emoționant pentru PetsCats.ro, medicul veterinar Emma Stratulat ne-a vorbit despre începuturi, provocări, despre ce înseamnă salvarea reală și despre ce ar trebui să înțeleagă românii cu adevărat din iubirea față de animale.
Emma este fondatoarea Asociației Save our Paws, organizație din Iași care salvează, îngrijește și dă spre adopție animale abandonate, derulând campanii de sterilizare, educație și protecție a animalelor.
Pets&Cats: Când și cum ai început să salvezi animale?
Emma Stratulat: Aveam 8 ani. Părinții mei s-au mutat la țară. Au început să crească animale, iar eu eram nonstop printre ele. Aveam o găină, Blândosu o chema. Mâncam împreună, ne jucam împreună, era a mea. Mai târziu, am plecat la facultate, nu prea știam ce vreau. Ai mei m-au împins spre economie. După primul an, am intrat într-o depresie cruntă. Nu era pentru mine. M-am gândit serios: medicină umană sau veterinară? Aveam deja dezamăgiri față de oameni, așa că m-am apropiat instinctiv de animale.
Pets&Cats: Care a fost primul tău contact cu animalele abandonate?
Emma Stratulat: Din primul an de facultate am început să hrănesc animalele campusului. Câini, pisici, iepuri. Veneam cu sacii de mâncare. Mă sunau profesorii: „Emma, e un animal abandonat, vino să-l iei!” Cred că așa am început să salvez.
Pets&Cats: Cum a evoluat implicarea ta?
Emma Stratulat: Din facultate am făcut voluntariat la adăpostul public din Iași. La început curățam țarcurile, apoi am început cu deparazitări, mai târziu am intrat în campanii de sterilizări. Mergeam cu o doamnă doctor la sterilizări și eram mâna a doua, pregăteam animalul, branula, anestezia. Padocul era a doua mea casă. Și apoi am mers mai departe, luam animale, le operam, le dădeam spre adopție. După ce am terminat facultatea, am început eu campanii de sterilizare. Am avut noroc că părinții mi-au dat un spațiu unde mi-am făcut un mini-adăpost. Aveam 10 boxe, 10 câini. Pregăteam un câine și îl dădeam în adopție, apoi altul. Apoi am luat un container. Dar volumul era prea mare. A trebuit să trec la alt nivel. Doar din banii mei și din donații, dar am reușit. Cu soțul meu am deschis un cabinet. Azi avem 117 locuri într-un adăpost complet echipat. Și acasă mai am câini în foster. Aproape 200 de suflete în grijă.
Pets&Cats: Cum arată adăpostul vostru de acum?
Emma Stratulat: Avem standarde foarte înalte. La pisici – nisip silicat, vaccinuri și deparazitări de calitate, atât pentru câini, cât și pentru pisici. Nu suport “hoarderii”. Cei care nu au bani, dar strâng animale și apoi cerșesc zilnic pentru ele. Asta NU e salvare. La noi, animalele au țarcuri interioare cu aer condiționat vara, iar iarna căldură, undeva la 15°C. Țarcuri de joacă, țarcuri exterioare, spații speciale pentru câinii sălbatici pe care nu-i putem reabilita, dar cărora le oferim libertate. Câinii noștri primesc mâncare premium.
Pets&Cats: Cum gestionați intrarea în adăpost?
Emma Stratulat: Funcționează pe principiul primul venit, primul servit. Avem o listă de așteptare, dar prioritizăm cazurile speciale: lanț, maltratare, urgențe. Uneori, mutăm câini și în foster. Avem și o pensiune care ne ajută cu prețuri speciale.
Pets&Cats: Se lucrează la un nou pachet legislativ. Care e cauza care ți se pare cea mai urgentă?
Emma Stratulat: Pe primul loc e abolirea eutanasiei. Adăposturile private care eutanasiază mă înspăimântă. Am văzut orori. La Bălteni, în Vaslui, e iadul pe pământ. Cine intră acolo iese plângând. Iar eu am văzut multe la viața mea, dar când am ieșit a fost jale. Iadul pe pământ, mă repet. Pe locul doi ar fi – sterilizarea și microciparea trebuie să devină lege aplicată, nu doar pe hârtie.
Pets&Cats: Cum colaborați cu autoritățile?
Emma Stratulat: La Iași, adăpostul public are peste 1.500 de câini. E exemplar, dar e prea plin. Asociația mea, cea condusă de mine, acoperă județul. Am o colegă, Simona Mântescu, care se ocupă de Iași. Ne ajutăm reciproc, facem campanii. Eu, spre exemplu, dacă oamenii își aduc câinii la sterilizat, le mai dau unora câte un sac de granule. Au început să vină.
Pets&Cats: Cum gestionați problema pisicilor?
Emma Stratulat: Pisicile noastre sunt libere, au hrănitoare, adăpătoare, separate de câini. Nu vrem adăpost pentru pisici ca spațiu permanent. Vrem unul tranzitoriu, tip foster. Avem containere cu boxe individuale, testăm tot la intrare ca să evităm bolile. Îngrijirea e la fel de serioasă ca la câini.
Dragostea pentru o cățelușă salvată din războiul din Ucraina a determinat-o să vrea să facă și un cimitir pentru animăluțe.
Pets&Cats: Cine te-a inspirat să construiești un cimitir pentru câini?
Emma Stratulat: Am avut o cățelușă doi ani de zile, era bătrână când am luat-o de la un refugiat din Ucraina. Când a murit, am pus-o într-un ghiveci. Atâta iubire am avut pentru ea, încât mi-am promis că voi face un cimitir pentru câini. Pentru ea. Pentru toți ai mei. După ce mor, le aprind o lumânare în formă de inimă, notez pe spate numele sau ceva care mă leagă de ei. Soțul meu m-a întrebat odată: „Ce faci, altar?”. Poate chiar asta e: un altar al recunoștinței și al neuitării.
Pets&Cats: Cât de complicat este să faci un cimitir pentru animale în România?
Emma Stratulat: Foarte complicat. Ai nevoie de avize de la Mediu, de la DSV, de tot felul de autorizații. Trebuie să fie la 500 de metri de ultima casă dintr-o localitate și automat nu e un teren cu utilități, deci e complicat. Noi vrem să-l facem lângă adăpost, ne încadrăm, dar e foarte greu cu birocrația.
Pets&Cats: În final, care este visul tău?
Emma Stratulat: Să pot îngloba tot ce am făcut într-un sistem complet: cabinet, adăpost, cimitir, centru de educație. Vreau ca oamenii să învețe să iubească responsabil. Să nu mai moară animale în chinuri. Să nu mai existe hoarderi. Să existe respect. Asta încerc să construiesc. În fiecare zi.
Am rugat-o pe Emma să ne spună dacă o mai impresionează vreun caz – „Nici nu știu pe care să îl spun mai repede”, a răspuns. Apoi, ne-a povestit despre Asha, o cățelușă călcată de mașină. „M-am luptat pentru viața ei până la capăt, chiar dacă știu că a rămas paralizată, dar are ceva, are acolo în ea atâta iubire.” Cu un cărucior, starea Ashei se va îmbunătăți și mai mult.
Citește și:
unde poate fi ajutată?