La prima vedere, nimic nu pare să lege o Persană de un Mops. Una este felină, cealaltă canină, iar cele două specii sunt separate de aproximativ 50 de milioane de ani de evoluție. Cu toate acestea, cercetările conduse de biologul Abby Grace Drake și echipa sa au dezvăluit un fenomen uimitor: în ciuda drumurilor lor evolutive diferite, domesticirea a determinat ca multe rase de pisici și câini au trăsături asemănătoare.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Cum au ajuns pisicile și câinii să semene mai mult decât ne-am fi imaginat
În biologia evolutivă există două mari procese prin care speciile își modifică trăsăturile: divergența și convergența. Divergența descrie situația în care organismele cu o ascendență comună devin din ce în ce mai diferite pe măsură ce se adaptează la medii distincte. Convergența, în schimb, apare când specii fără legături evolutive apropiate ajung să aibă caracteristici similare, deoarece sunt supuse unor presiuni selective comparabile
În cazul animalelor domestice, intervenția oamenilor, fie prin selecție intenționată, fie prin efecte colaterale ale conviețuirii, a generat convergență. Practic, câinii și pisicile au ajuns, sub influența preferințelor noastre, să arate surprinzător de asemănător, scrie The Conversation.
Descoperirea făcută de oamenii de știință
Pentru a înțelege mai bine efectele domesticirii, cercetătorii au analizat 1.810 cranii provenite din muzee, școli veterinare și arhive digitale. Setul de date a inclus atât pisici domestice, precum Siameza, Maine Coon și Persana, cât și peste 100 de rase de câini, de la Mops și Buldog, până la Collie sau Ogari.
Rezultatele au arătat că, în timp ce animalele sălbatice (lupi, vulpi, șacali sau feline mari) prezintă o variație limitată a formei craniene, domesticirea a extins radical această diversitate. Mai mult, unele rase de câini și pisici au ajuns să împărtășească trăsături comune, precum fețele plate sau craniile extrem de alungite.
De la diversitate naturală la extreme artificiale
În natură, canidele tind să aibă cranii alungite, iar felidele – o diversitate extinsă, dar niciodată atât de extremă precum în cazul speciilor domestice. Domesticirea a împins însă limitele: astăzi există pisici ce seamnă cu rasa de câini American Bully.
Astfel, ce părea un proces natural de diversificare a fost deturnat de preferințele estetice ale oamenilor, transformându-se într-un experiment evolutiv cu consecințe adesea dureroase pentru animale.
Fascinația oamenilor pentru fețele „copilărești”
Dar de ce preferăm animalele cu bot scurt și trăsături rotunjite? Psihologia evoluționistă are un răspuns: oamenii sunt programați să reacționeze pozitiv la caracteristici asociate cu bebelușii (cap mare, ochi mari, nas mic). Acești factori declanșează instincte de protecție și îngrijire.
Persanele, Mopșii sau Buldogii exploatează involuntar aceste mecanisme ancestrale. Prin apariția lor „infantilizată”, animalele imită vulnerabilitatea propriilor noștri copii, atrăgând instinctiv grija și afecțiunea noastră.
Costul ascuns al alegerilor selective
Deși aceste trăsături sunt adorabile, ele vin la pachet cu probleme serioase, cum ar fi dificultăți de respirație, malformații craniene, afecțiuni neurologice și complicații de reproducere.
Domesticirea ne arată cât de rapid rescriu oamenii milioane de ani de evoluție prin câteva decenii de selecție artificială. Alegând animale de companie cu trăsături frumoase, am produs, fără să ne dăm seama, efecte dureroase asupra sănătății lor.

sursa foto: Pexels





