sursa foto: Freepik
Deși câinilor le place joaca cu mingea, noi cercetări arată că pisicile nu doar că se implică în acest tip de activitate, dar o fac într-o proporție surprinzător de mare. Un studiu publicat în revista PLOS One sugerează că aproape jumătate dintre feline manifestă acest comportament, fapt care contrazice imaginea lor tradițională de animale independente și distante.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Spre deosebire de câini, selecția genetică a pisicilor nu a vizat comportamente utile pentru oameni, precum vânătoarea la comandă sau aducerea prăzii. Mikel Delgado, co-autor al studiului și specialist în comportamentul animalelor la Universitatea Purdue, subliniază că tocmai de aceea întrebarea centrală este de ce atât de multe pisici fac acest lucru, fără ca noi să le fi încurajat intenționat?
Cercetătorii consideră că aducerea obiectelor ar putea fi o formă de joacă prin care pisicile exersează instinctele de vânătoare (salturi, prindere, mușcături controlate) într-un mediu lipsit de pericol. Totodată, pentru unele feline, jocul este și o formă de interacțiune socială cu oamenii.
Studiul s-a bazat pe un eșantion impresionant: peste 8.000 de proprietari de pisici au răspuns la întrebări despre comportamentele companionilor lor. Rezultatele arată că:
40,9% dintre pisici aduc obiecte înapoi „uneori”, „de obicei” sau „întotdeauna”;
58% dintre pisici cară jucării prin casă, chiar dacă nu le returnează;
39% le oferă stăpânilor o jucărie pentru a iniția joaca.
Aceste date sugerează că „aducerea mingii” nu este o excepție rară la pisici, ci un comportament mai răspândit decât credeam până acum.
Rase și factori care influențează comportamentul
Nu toate pisicile sunt la fel de înclinate să se joace, scrie Live Science. Cercetătorii au identificat câteva variabile relevante:
Rase predispuse: siameze, birmaneze și tonkineze;
Factori favorizanți: sexul masculin, traiul exclusiv în interior și o stare bună de sănătate;
Factori inhibitori: conviețuirea cu câinii, care ar putea reduce jocul din cauza competiției sau a perceperii câinelui ca prădător.
Astfel, mediul și genetica influențează probabilitatea ca pisicii să-i placă această activitate.
Pisici vs câini: asemănări și diferențe
Echipa a realizat și un sondaj paralel cu peste 73.000 de proprietari de câini. Rezultatele au confirmat că aproape 78% dintre câini se joacă cu mingea, cu o predispoziție mai puternică la rasele special crescute pentru acest scop (retrieverii, pudelii).
Joaca înseamnă mai mult decât distracție
Delgado susține că, la ambele specii, „aducerea” este corelată cu nivelul de energie și activitate, fiind o formă de joacă esențială pentru sănătatea fizică și mentală. Pentru pisici, acest comportament ar putea reprezenta o modalitate de a-și exprima afecțiunea, dar și de a-și menține instinctele de vânătoare active.
În plus, cercetarea contrazice stereotipul conform căruia pisicile ar fi complet independente și reci. Din contră, jocul este un exemplu frumos al modului în care felinele își doresc interacțiune cu oamenii.
