De ce fac uneori pisicile o față ciudată după ce miros ceva?

Fața ciudată pe care o fac pisicile când miros ceva, cunoscută sub numele de răspunsul Flehmen, este o modalitate esențială prin care acestea colectează informații sociale prin intermediul mirosului, transmite Live Science. Acest comportament implică deschiderea ușoară a gurii și curbarea buzelor în spate, ceea ce permite feromonilor – semnale chimice utilizate pentru comunicare – să ajungă la organul vomeronasal sau organul lui Jacobson, situat în cerul gurii. Acest organ este separat de sistemul olfactiv și este special conceput pentru a detecta și descifra feromoni.

Pisicile folosesc feromonii pentru a comunica diverse mesaje, cum ar fi marcarea teritoriului, consolidarea legăturilor dintre mame și pui și indicarea statutului sexual. Aceste semnale chimice sunt secretate de glande specializate din jurul corpului pisicii și sunt lăsate în urmă atunci când pisicile își freacă fața, zgârie suprafețele sau pulverizează urină. Alte pisici analizează apoi aceste semne olfactive cu ajutorul organului lor vomeronasal pentru a aduna informații despre vecinii lor felini.

Citește și: Se recunosc pisicile în oglindă? Ce gândesc ele când își văd propria reflexie? Testul pe care îl poți face acasă cu felina ta

Răspunsul Flehmen facilitează transferul moleculelor de feromoni către organul vomeronasal, unde acestea declanșează semnale nervoase care influențează comportamentul pisicii. Spre deosebire de mirosuri, care sunt învățate, feromonii declanșează răspunsuri instinctive întipărite în biologia pisicii. Acest al doilea simț al mirosului nu este unic la pisici; multe animale, inclusiv rozătoarele și reptilele, posedă, de asemenea, un organ vomeronasal.

În timp ce câinii sunt renumiți pentru simțul lor olfactiv ascuțit, pisicile au de trei ori mai multe tipuri diferite de detectoare de mirosuri în organul lui Jacobson, ceea ce sugerează că simțul lor olfactiv general poate fi comparabil. Oamenii au, de asemenea, un organ vomeronasal vestigial, dar rolul său în comunicarea chimică este neclar.

Pentru pisici, acest organ este un instrument puternic pentru interpretarea informațiilor sociale, subliniind complexitatea capacităților lor senzoriale. După cum a remarcat Sir Walter Scott, „pisicile sunt un fel de oameni misterioși. În mintea lor se petrec mai multe lucruri decât știm noi”.