Sursa foto: Instagram.com / whataboutbunny
Dacă ați văzut acele videoclipuri virale de pe rețelele de socializare în care câinii folosesc butoane de sunet pentru a „vorbi”, nu sunteți singurii. Aceste butoane au luat cu asalt lumea animalelor de companie fiind împărtășite pe platforme precum TikTok și Instagram. Dar acești câini comunică cu adevărat sau doar răspund la indicațiile stăpânilor lor?
Acum, un nou studiu publicat în PLOS ONE – realizat de cercetători de la Universitatea din California San Diego și de la alte instituții – arată că câinii antrenați cu butoane de sunet pot într-adevăr să înțeleagă cuvinte specifice, producând răspunsuri adecvate contextului.
Condus de Federico Rossano, profesor asociat în cadrul Departamentului de Științe Cognitive de la UC San Diego și șef al Laboratorului de Cogniție Comparată, acesta este primul studiu empiric rezultat din cel mai mare proiect din lume privind animalele de companie antrenate cu butoane.
Rossano, care apare și în popularul documentar Netflix „Inside the Mind of a Dog” (În mintea unui câine), subliniază că această cercetare este doar un pas în investigația continuă a laboratorului său privind comunicarea între specii.
@whataboutbunny Repost til i have time to edit. Love you! #iambunny
Principalele constatări:
Studiul arată că câinii antrenați să utilizeze plăci de sunet au răspuns în mod adecvat la cuvinte precum „joacă” și „afară”, indiferent dacă cuvintele au fost rostite de stăpânii lor sau declanșate prin apăsarea unui buton, precum și dacă butoanele au fost apăsate de stăpân sau de o persoană fără legătură cu acesta.
Acest lucru sugerează că câinii nu doar „citesc” limbajul corporal sau prezența stăpânilor lor, ci procesează într-adevăr cuvintele.
„Acest studiu abordează scepticismul publicului cu privire la faptul dacă câinii înțeleg cu adevărat ce înseamnă butoanele”, a declarat Rossano.
„Descoperirile noastre sunt importante pentru că arată că cuvintele sunt importante pentru câini și că aceștia răspund la cuvintele în sine, nu doar la indiciile asociate.”
Cercetarea a implicat două experimente complementare. Primul a fost efectuat în persoană, cercetătorii vizitând casele a 30 de câini din întreaga țară pentru a testa răspunsurile acestora la butoanele de pe tabloul de sunet.
Al doilea experiment a utilizat știința cetățeanului, unde 29 de proprietari de câini au efectuat testele ei înșiși acasă, sub îndrumarea de la distanță.
Metodologia studiului a fost riguros pre-înregistrată, asigurând transparența și reproductibilitatea. Această pre-înregistrare, care este disponibilă public online, prezintă ipotezele studiului, metodele de colectare a datelor, variabilele și planurile de analiză înainte de colectarea oricăror date.
Acest proces, a explicat Rossano, sporește responsabilitatea, reduce riscul de selectare selectivă a rezultatelor și se aliniază unei mișcări în creștere în științele cognitive și psihologie pentru a spori rigoarea științifică și a reduce probabilitatea de părtinire sau fraudă.
Rossano a adăugat: „Acest studiu este doar de suprafață. Studiile viitoare explorează modul în care câinii folosesc în mod activ aceste butoane, inclusiv semnificația și sistematizarea din spatele secvențelor de apăsare a butoanelor.
Cercetarea noastră subliniază importanța studierii animalelor în mediul lor de origine, oferind o înțelegere mai validă din punct de vedere ecologic a abilităților lor.”
Acest studiu face parte dintr-un proiect de cercetare mai amplu, în curs de desfășurare, care implică mii de participanți din întreaga lume.
Cercetările viitoare vor aprofunda modul în care câinii folosesc în mod spontan butoanele de pe tabloul de sunet, luminând și mai mult complexitatea cogniției și a comunicării câinilor.
Primul autor al lucrării este Amalia Bastos, fost postdoctorand la UC San Diego, în prezent postdoctorand la Universitatea Johns Hopkins. Studiul a fost realizat și în colaborare cu cercetători de la UC Davis, Universitatea din St. Andrews, Universitat de València și Universitatea de Medicină Veterinară din Viena.
Datele studiului au fost colectate în 2022, în timpul valului Omicron al pandemiei COVID-19, participanții deschizându-și cu generozitate casele pentru cercetători, ceea ce evidențiază interesul și implicarea din ce în ce mai mare a publicului în știința cetățenilor.
