Circa 20.000 de animale vii au fost confiscate la nivel mondial la finalul lui 2024, în cadrul unei ample operaţiuni de combatere a traficului cu specii sălbatice, în timpul căreia au fost arestate 365 de persoane, a anunţat marţi Interpol, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Această operaţiune, numită „Thunder” („Tunet”) şi desfăşurată între 11 noiembrie şi 6 decembrie, a permis, de asemenea, identificarea a șase reţele infracţionale transnaţionale suspectate de trafic de animale şi plante protejate, a precizat într-un comunicat organizaţia internaţională de poliţie criminală, cu sediul la Lyon.
Un număr record de 138 de ţări şi regiuni a participat la această operaţiune, coordonată anual, începând din 2017, de Interpol şi Organizaţia Mondială a Vămilor, cu sprijinul Convenţiei privind Comerţul Internaţional cu Specii Ameninţate (CITES) şi al Consorţiului Internaţional pentru Combaterea Infracţiunilor legate de Speciile Sălbatice (ICCWC).
Printre animalele confiscate se numără peste 12.000 de păsări, dar şi reptile, inclusiv circa 6.000 de ţestoase, precum și câteva primate, feline şi pangolini.
Traficul ilegal cu aceste animale răspunde „unei cereri specifice a pieţei”. Ele pot fi destinate consumului alimentar sau industriei de lux, pot fi folosite pentru presupusele lor „beneficii medicinale” ori ca obiecte de colecţie, dar şi ca animale de companie sau pentru competiţii, reaminteşte Interpol.
Experţi în medicină legală veterinară au prelevat mostre de ADN de la animalele confiscate, un “element crucial” pentru urmărirea penală, înainte ca acestea să fie transferate „în centre de conservare, unde starea lor de sănătate a fost evaluată, în aşteptarea repatrierii sau reabilitării”.
În plus, sute de mii de fragmente şi produse derivate din animale protejate, arbori, plante, animale marine şi artropode au fost, de asemenea, confiscate în cadrul acestei operaţiuni. Peste 100 de companii implicate în trafic au fost identificate, conform aceleiaşi surse.
Aceste reţele de criminalitate organizată „exploatează natura pentru a hrăni lăcomia umană. Consecinţele sunt considerabile: duc la pierderea biodiversităţii, distrug comunităţi, contribuie la schimbările climatice şi chiar alimentează conflictele şi instabilitatea”, a declarat secretarul general al Interpol, Valdecy Urquiza, citat în comunicat.