sursa foto: Scientific American
În urmă cu aproximativ 1.200 de ani, în Ierusalimul aflat sub stăpânirea Califatului Abbasid, o pisică și-a lăsat amprenta în istorie într-un mod cu totul neașteptat. Când un olar a lăsat vasul de lut să se usuce la soare, felina s-a așezat pe vas și a început să „frământe” sau „să facă biscuiți”. Ghearele i-au rămas imprimate în argila umedă, lăsând în urmă cea mai veche dovadă a acestui gest specific pisicilor. Fragmentul de ulcior cu amprenta felină a fost descoperit de arheologii care lucrau pe Muntele Sion, într-un cartier rezidențial antic.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
O pisică de acum 1.200 de ani a făcut „biscuiți” pe un ulcior de lut
Arheologii susțin că suprafața vasului era încă maleabilă atunci când pisica s-a urcat pe el: „Credem că pisica frământa în loc să se odihnească pe ulcior, deoarece ghearele îi erau întinse și au lăsat urme adânci pe suprafața de lut”, a declarat Shimon Gibson, arheolog la Universitatea din Carolina de Nord din Charlotte și co-director al săpăturilor.
Amprenta surprinde nu doar lăbuța (aproximativ 3×3 cm), ci și o parte din piciorul pisicii, sugerând că aceasta s-a întins comod pe marginea vasului, probabil pentru a se bronza, scrie Live Science.
Cum a fost descoperit vasul de lut
Vasul de lut era destinat transportului de lichide precum apă, vin sau ulei de măsline. El a fost recuperat dintr-un cartier locuit în perioada secolului al IX-lea, când Ierusalimul se afla sub dominația Califatului Abbasid (750–1258 d.Hr.).
În acea vreme, orașul era un centru multicultural, populat de musulmani, evrei, creștini și…pisici. De altfel, în cultura islamică medievală, felinele erau foarte respectate, iar profetul Mahomed este adesea descris ca având o mare afecțiune pentru aceste animale.
Amprente în ceramică: oameni și animale deopotrivă
Ceramica descoperită în Ierusalim și în alte situri arheologice abundă în urme de degete, labe de păsări sau chiar reptile care au trecut peste vase înainte de a fi arse. Totuși, amprenta de pisică de pe ulcior este unică prin faptul că arată clar ghearele întinse și gestul de frământare. În aceeași zonă arheologică au fost identificate urme mici de mâini de copil, probabil ale ucenicilor olarului, care ajutau la modelarea mânerelor vaselor.
De ce frământă pisicile?
Comportamentul observat la această pisică de acum 1.200 de ani este identic cu cel al pisicilor moderne. Puii frământă lăbuțele pe abdomenul mamei pentru a stimula lactația. La vârsta adultă, felinele continuă să facă acest gest, mai ales când se simt în siguranță, asociindu-l cu afecțiunea și liniștea din perioada de alăptare. Specialiștii cred, de asemenea, că frământarea le ajută să lase urme olfactive, întărind legătura cu oamenii din jur.
