FOTO Freepik
Mulți stăpâni de pisici nu știu precis când și de ce să-și ducă animalul la veterinar. Amânarea consultațiilor de rutină pot agrava starea felinelor, transformând probleme ușor tratabile în situații grave, costisitoare sau ireversibile.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Medicul veterinar Mariana Puiu subliniază pentru Pets&Cats că vizitele la cabinet nu sunt doar pentru boală, ci mai ales pentru prevenţie: „Mulți proprietari vin la veterinar doar când observă simptome evidente, cum ar fi pierdere în greutate, vărsături, diaree sau letargie). Din păcate, astfel de semne apar adesea când boala este deja avansată. Consultațiile periodice permit identificarea timpurie a problemelor, de la boli dentare la disfuncții endocrine, și oferă oportunitatea optimizării nutriției, vaccinărilor și programelor antiparazitare”. Prevenţia reduce suferinţa animalului, scade costurile și crește calitatea vieții pisicii, susține specialista.
Recomandări în funcție de vârstă pisicii
„Fiecare etapă a vieții (pui, adult tânăr, adult matur, senior) are un set specific de nevoi. Un plan standard ar trebui adaptat la vârsta și starea fiecărei pisici”, spune medicul veterinar.
Pisoi (0–6 luni)
Consultație imediată; evaluare generală și plan de vaccinare.
Vizite la 3–4 săptămâni interval pentru controlul deparazitării, greutății și dezvoltării.
Program de vaccinări la 8, 12 și 16 săptămâni.
Juvenili și adulți tineri (6 luni – 2 ani)
Consultație anuală; unele clinici recomandă verificări semestriale pentru pisicile cu factori de risc.
Evaluare comportamentală, recomandări nutriție, sterilizare/castrare dacă nu este făcută.
Adulți (2–7 ani)
Consultație anuală; examinare dentară, analize de rutină dacă există semne sau factori alarmanți.
Evaluare parazitologică și actualizare vaccinuri.
Seniori (≥7 ani)
Vizite la 6 luni (sau chiar la 3–4 luni, în funcție de afecțiunile cronice).
Analize de sânge și urină periodice pentru depistarea precoce a bolilor renale, hepatice, endocrine sau neoplazii.
Ce se verifică la o consultație de rutină: examen fizic și analize de bază
În cabinet, Mariana Puiu precizează că o consultație completă implică mai mult decât ascultarea inimii: „Veterinarul evaluează starea generală: greutate, condiția corporală, mucoase, temperatură, ritm cardiac, respirator, starea pielii și a blănii, ochii, urechile, cavitatea bucală, abdomenul palpat și articulațiile. Pentru pisicile în vârstă se recomandă analize de sânge, biochimie, hemoleucogramă și analiza urinei, acestea evidențiază probleme pe care examenul clinic nu le poate detecta”.
Analizele uzuale și investigațiile complementare:
Hemoleucogramă completă (CBC);
Biochimie hepatică și renală;
Analiza urinei (incluzând densitate urinară);
Teste pentru toxoplasmoză, FIV/FeLV (după caz);
Radiografii sau ecografie abdominală/toracică, când este indicat;
Examen stomatologic sub sedare, dacă este necesar.
Vaccinări și deparazitări: când și de ce
Medicul veterinar explică rolul vaccinărilor și al programelor antiparazitare: „Vaccinurile protejează împotriva bolilor cu consecințe severe sau fatale. Schema exactă depinde de risc (dacă pisica iese afară sau trăiește doar în casă) și de istoric. Antiparazitarele (intern și extern) trebuie adaptate sezonului, expunerii și vârstei”.
Recomandările medicului veterinar
Vaccinuri de bază (ex. panleucopenie, calicivirus, herpesvirus) conform schemei recomandate.
Deparazitare internă la intervale regulate la pui, apoi conform recomandării medicului (lunar sau la 3 luni).
Protecție externă (antiectoparazitare) preventivă pe perioada sezonului cald sau continuu, dacă există risc.
Bolile cronice și când să mărești frecvența vizitelor la veterinar
„Dacă pisica are boli cronice – diabet, insuficiență renală, hipertiroidism, boli cardiace – frecvența controalelor trebuie crescută. Monitorizarea strictă, ajustarea tratamentelor și testele periodice previn crizele și îmbunătățesc pronosticul”.
Pentru pisicile cu afecțiuni cronice:
Controale la 1–3 luni, inițial pentru stabilizare.
Teste de monitorizare (funcție renală, glicemie, T4 etc.) conform protocolului specific bolii.
Semne care impun o vizită imediată la veterinar
Dr. Mariana Puiu listează semnele de alarmă pe care proprietarii de animale nu trebuie să le ignore: „Vărsăturile persistente, diareea severă, sângerările, respirația dificilă, letargia intensă, pierderea bruscă în greutate, imposibilitatea de a urina sau de a defeca, convulsiile sau orice schimbare bruscă de comportament cere prezentare imediată la cabinetul medicului veterinar”.
Alimentația și greutatea pisicilor
Medicul veterinar subliniază legătura strânsă dintre nutriție și sănătate: „Controlul greutății este necesar. O pisică supraponderală sau subponderală are riscuri crescute pentru boli metabolice și ortopedice. Recomandările nutriționale trebuie personalizate, nu există o dietă universală pentru toate pisicile”.
Exemple de protocoale recomandate (orientative)
Dr. Puiu propune o serie de protocoale orientative, ce trebuie adaptate fiecărui animal:
Pisoi sănătos: consultație inițială → scheme vaccinare la 8/12/16 săptămâni → deparazitare periodică → consultație la 6 luni.
Pisică adultă de casă: consultație anuală → vaccinări conform riscului → analize de rutină la nevoie.
Pisică senior: controale la 6 luni → hemoleucogramă și biochimie la 6–12 luni → monitorizare greutate și comportament.
Pisici cu boală cronică: frecvență stabilită de veterinar; adesea consultații la 1–3 luni pentru început.
„Nu există o regulă fixă pentru toate pisicile. Frecvența vizitelor la veterinar se stabilește în funcție de vârstă, stil de viață, boli anterioare și factori de risc. Totuși, sunt recomandate o consultație anuală pentru pisicile tinere și adulte sănătoase și consultație la 6 luni (sau mai des) pentru pisicile peste 7 ani sau cu probleme cronice”, a explicat dr. Mariana Puiu.
