FOTO Freepik
Într-un laborator de cercetare din China, o echipă de oameni de știință a făcut o descoperire care ar putea revoluționa înțelegerea procesului de îmbătrânire. Totul a pornit de la șobolanul-cârtiță golaș, un mamifer subteran, aproape complet lipsit de păr, care trăiește în colonii organizate în adâncurile pământului.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Deși arată mai degrabă ca niște personaje ciudate dintr-un film SF, aceste rozătoare s-au dovedit a fi o comoară biologică. Ele trăiesc de peste 30 de ori mai mult decât rudele lor apropiate și sunt imune la boli degenerative, inclusiv cancerul, potrivit BBC.
Cele mai longevive rozătoare din lume
Spre deosebire de șoarecii sau șobolanii comuni, care rareori depășesc 3-4 ani de viață, șobolanii-cârtiță golași pot atinge chiar și 40 de ani, o durată impresionantă pentru un animal de talia lor. Dar longevitatea lor nu este singurul aspect fascinant: aceste rozătoare sunt resistente la cancer, la durere fizică, la degradarea neurologică, ba chiar și la niveluri scăzute de oxigen care ar ucide alte mamifere.
Această rezistență biologică extremă i-a transformat rapid în subiect de cercetare pentru înțelegerea procesului de îmbătrânire, a bolilor cronice și a posibilității de prelungire a vieții oamenilor.
O proteină cheie care le repară ADN-ul și le protejează codul genetic
Cercetarea publicată în prestigioasa revistă Science a fost coordonată de specialiști de la Universitatea Tonji din Shanghai și s-a concentrat pe un proces biologic esențial: repararea ADN-ului. În toate organismele vii, ADN-ul (codul genetic care ne definește) este supus zilnic deteriorării, din cauze externe (radiații, toxine) sau interne (procesul natural de replicare celulară).
Când apar rupturi în lanțul ADN, corpul încearcă să repare daunele folosind un sistem sofisticat de detectare. O proteină numită c-GAS are un rol important în acest proces. La oameni, însă, c-GAS are un comportament paradoxal: în loc să ajute la refacerea codului genetic, ea interferează cu mecanismul de reparare și poate contribui la apariția cancerului sau la scurtarea vieții celulelor.
În schimb, în cazul șobolanilor-cârtiță golași, aceeași proteină acționează invers – contribuie activ la reconstrucția ADN-ului deteriorat, păstrând astfel celulele sănătoase și funcționale pe termen lung.
Evoluție „inteligentă”: cum a reconfigurat natura același mecanism biologic
Profesorul Gabriel Balmus, expert în biologie moleculară la Universitatea din Cambridge, descrie această descoperire drept „un moment definitoriu în înțelegerea longevității”. Potrivit acestuia, structura proteinei c-GAS este identică în mare parte la oameni și la șobolanul-cârtiță golaș. Diferența? Câteva „piese moleculare”, asemănătoare unui joc Lego, au fost reconfigurate de-a lungul evoluției pentru a avea un efect opus.
„E ca și cum natura a luat același mecanism și l-a întors pe dos, transformând o proteină problematică într-un aliat al sănătății genetice”, a spus Balmus. El subliniază că ceea ce vedem acum este „doar vârful aisbergului” și că e posibil să existe și alte mecanisme similare, încă nedescoperite.
Poate fi adaptat acest mecanism la oameni?
Cea mai mare provocare a cercetătorilor este să înțeleagă cum exact s-a produs această reconfigurare biologică și dacă ea poate fi replicată sau adaptată în biologia umană. Poate fi modificată c-GAS pentru a deveni o armă împotriva cancerului la oameni? Specialiștii pot stimula celulele umane să repare ADN-ul mai eficient, ca în cazul acestor rozătoare?
Studiile avansează rapid. Geneticienii cred că, dacă vor reuși să izoleze și să adapteze componentele benefice ale proteinei c-GAS din șobolanul-cârtiță golaș, ar putea deschide calea pentru tratamente anti-îmbătrânire, terapii împotriva cancerului sau regenerarea țesuturilor afectate de vârstă ori boală.
