Sursa foto: Freepik
S-a întrebat cineva, cu adevărat, ce se întâmplă cu animalele care suferă și mor în laboratoarele științei, în întreaga lume? Cei care lucrează în cercetare știu, cei care militează pentru drepturile animalelor știu, iar viețile au început să însemne cifre.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
La finalul lunii aprilie, mai multe organizații care luptă pentru bunăstarea animalelor au marcat pe rețelele sociale Săptămâna Internațională a Animalelor din Laborator. O săptămână a suferinței, dar și a conștientizării, pe care am putea-o numi, fără exagerare, o săptămână a durerii. Este o perioadă în care aflăm date sumbre despre realitatea din laboratoare, unde milioane de animale sunt folosite anual pentru testare, dar și una în care recunoaștem progresele făcute, acolo unde sunt.
În România, conform datelor obținute de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), sunt utilizate anual peste 15.000 de animale în scopuri științifice. La nivel global, datele sunt și mai sumbre: peste 115 milioane de animale suferă și mor, în fiecare an, în cadrul cercetării și testării.
Câte laboratoare în care animalele sunt folosite în experimente deținem în Romania și care sunt acelea?
Răspuns ANSVSA: În România sunt autorizate sanitar-veterinar 48 de unități în care se utilizează animale în scopuri științifice sau educative, conform listei alăturate.
Care sunt principalele utilizări? De exemplu, în Franța 30% din animalele sacrificate sunt pentru cercetarea aplicată (medicamente, siguranță alimentară)
Răspuns ANSVSA: Animalele de laborator sunt utilizate în următoarele scopuri:
- 22% cercetare de bază
- 32% cercetare transnațională și aplicată
- 45% reglementare și producție de rutină
- 1% învățământ superior sau instruirea în scopul obținerii, menținerii sau îmbunătățirii abilităților vocaționale
Care sunt cele mai sacrificate animale pentru experimentele în laborator?
Răspuns ANSVSA: Cele mai utilizate specii sunt rozătoarele, respectiv: șoareci, șobolani, porci de Guineea și hamsteri, aceste specii reprezentând până la 90% din totalul animalelor utilizate.
Un raport privind sacrificarea animalelor din 2000, respectiv anul curent 2025, găsim? Câte animale se sacrificau în 2000, respectiv 2025?
Răspuns ANSVSA: Legislația europeană care era în vigoare în anul 2000, respectiv Directiva Consiliului 86/ 609/CEE, transpusă în legislația națională prin Ordonanța Guvernului nr. 37 / 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 471/2002, nu prevedea obligația centralizării și raportării datelor privind utilizarea animalelor în scopuri științifice. Această obligație a fost introdusă în legislație odată cu abordarea Directivei 2010/63/UE, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 43 / 2014.
Prin urmare, astfel de date sunt disponibile începând cu anul 2014. În conformitate cu Directiva 2010 / 63 / UE, informațiile privind utilizarea animalelor în proceduri se transmit Comisiei Europene anual, până la data 10 noiembrie, pentru anul precedent. În consecință, datele aferente anului 2025 vor fi centralizate si raportate anul viitor.
Conform datelor existente (aferente perioadei 2014-2023), în România au fost utilizate în medie 15.262 animale/an, după cum urmează:
- 19.735 în 2014
- 19.632 în 2015
- 14.168 în 2016
- 14.642 în 2017
- 12.195 în 2018
- 13.635 în 2019
- 7.874 în 2020
- 15.161 în 2021
- 16.446 în 2022
- 19.134 în 2023
Ce studii experimentale sau pregătiri profesionale trebuie să aibă medicul sau laborantul, pentru a efectua astfel de proceduri?
Răspuns ANSVSA: Existența și calificarea corespunzătoare a personalului care efectuează proceduri reprezintă una din condițiile de autorizare sanitar-veterinară a unităților care utilizează animale în scopuri științifice. Instruirea persoanelor care efectuează proceduri acoperă următoarele domenii:
- legislație națională;
- etică, bunăstarea animalelor și principiul celor ,,trei R’’;
- principii de bază ale biologiei animalelor;
- îngrijirea, sănătatea și managementul animalelor;
- recunoașterea durerii, suferinței și stresului;
- metode umane de ucidere;
- proceduri minime invazie fără anestezie.
Persoanele care desfășoară activitatea de efectuare a procedurilor de animale parcurg o perioadă de lucru sub supravegherea unei persoane care are experiență în domeniu, până la dobândirea competenței necesare pentru îndeplinirea activității respective.
În ciuda Directivei Europene 2010/63/UE care vizează limitarea experimentărilor pe animale și dezvoltarea alternativelor (in vitro și în metodele silico), cifrele rămân în continuare dramatic de ridicate la nivel european. Care sunt limitările la noi în țară?
Răspuns ANSVSA: În baza legislației naționale privind autorizarea proiectelor care implică utilizarea animalelor în proceduri, acestea sunt evaluate inclusiv prin prisma estimării conformității cu cerințele privind înlocuirea, reducerea și îmbunătățirea utilizării animalelor în proceduri, precum și a analizei prejudiciu-beneficiu a proiectului, pentru a evalua dacă răul cauzat animalelor sub aspectul suferinței, durerii și a stresului este justificat de rezultatul scontat, ținând seama de considerente etice și dacă ar putea fi, în final, în beneficiul oamenilor, animalelor sau mediului.
Precizăm că, în conformitate cu un raport pregătit de Comisia Europenă, la nivelul celor 27 de state membre ale UE, în anul 2020 au fost utilizate 7.938.064 animale, din care 7.874 animale din Romania (< 0,1%), în timp ce media pe stat membru este de aproxaimativ 294.000 (7.938.064 / 27).
Cu toate acestea, întrebarea rămâne: facem suficient? Autoritățile din întreaga lume ar putea avea un rol mai activ în sprijinirea eliminării treptate a testelor pe animale, prin actualizarea legislației, încurajarea cercetării alternative și influențarea politicilor europene. Este nevoie de o strategie clară, de a iniția proiecte-pilot și de a încuraja colaborări cu instituții de cercetare și organizații pentru protecția animalelor.
Ar trebuii să ne uităm dincolo de statistici și reglementări. În fiecare laborator, în fiecare colivie, există o viață care simte frică, durere și singurătate.
Pentru a înțelege mai bine și mai uman situația, am adresat o întrebare unuia dintre puținii reprezentanți ai administrației publice implicați în mod real în protecția animalelor: Hilde Tudora, directorul Direcției pentru Protecția Animalelor din cadrul Consiliului Județean Ilfov. Direcția pe care o conduce este un exemplu clar de structură instituțională care tratează protecția animalelor ca o prioritate, nu ca o obligație formală.
„În lumea mea ideală, nicio ființă nu suferă. Și cred că am ajuns în acel punct al evoluției în care putem să nu mai folosim viață pentru a obține anume foloase. Mi-aș dori ca nicio ființă să nu fie folosită pentru testare. Sper să trăiesc ziua în care acest lucru se va întâmpla real.
La noi, în România, nu se folosesc atât de multe animale pentru testare, dar nu pentru că ne-ar păsa mai mult de animale, ci pentru că domeniul cercetării este foarte slab dezvoltat și subfinanțat. Pe mine, vă spun sincer, mă bucură acest aspect. Și oricum este important să știm că există în România o lege care protejează animalele de laborator. Care zice, printre altele, că trebuie să se evite suferința inutilă. Și la nivel european avem directive clare care protejează animalele de laborator.
În schimb, în alte state situația e cu totul alta. Spre exemplu, în Marea Britanie și în SUA, extrem de multe animale sunt folosite pentru testări. Inclusiv câini, în special cei din rasa Beagle. În Statele Unite ale Americii, recent a fost închisă o fermă de câini din rasa Beagle. Erau folosiți pentru experimente.
Se estimează că peste 115 milioane de animale suferă și mor în cadrul cercetării și testării în lumea întreagă în fiecare an. 4 animale mor în fiecare secundă în urma testelor sau a experimentelor. Partea bună e că se vorbește tot mai mult de viziunea celor 3R.
Chiar și noi, la opționalul <Ora cu și pentru animale>, le vorbim elevilor despre testarea pe animale. Îndemnăm fetele să cumpere cosmetice care nu sunt testate pe animale și le vorbim de principiul celor 3R. Și copiii chiar conștientizează. Își dau seama că avem alternativă.
Eu înțeleg nevoia de cercetare, dar trebuie noi, ca masă, să pricepem că vremurile s-au schimbat. Că vremurile moderne de azi ne permit să nu fim barbari. Nu, nu e doar un șoarece de laborator. E o ființă vie, care simte durere, și e de datoria noastră să facem tot ce putem astfel încât să nu-i provocăm suferință inutilă,” a încheiat — Hilde Tudora, Director, Direcția pentru Protecția Animalelor CJ Ilfov.
