FOTO X
Antropologul Grover Krantz și-a dedicat corpul științei cu condiția ca iubitul său câine-lup irlandez, Clyde, să meargă cu e. Își dorea ca legătura lor să fie amintită, iar scheletele lor să ajute cercetările criminalistice. Dalmațienii arheologului Mary Leakey au urmat-o în situri îndepărtate, unde alertau echipa cu privire la prădători sălbatici periculoși.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Cei mai faimoși câini ai științei
Pe lângă faptul că sunt tovarăși fideli ai oamenilor de știință, câinii au participat la secole de descoperiri și inovații științifice. Implicarea câinilor în anumite forme de știință rămâne o dilemă etică, deoarece câinii sunt ființe inteligente și emotive, dar cercetătorii îi folosesc în continuare în cercetarea biomedicală și a bolilor, precum și în studiile de toxicitate farmaceutică din mai multe motive, inclusiv pentru că fiziologia câinilor este mai apropiată de a noastră decât cea a șobolanilor.
Câinii care lucrează astăzi în știință identifică, de asemenea, speciile invazive, ajută la conservarea faunei sălbatice și chiar la adulmecarea coronavirusului, scrie National Geographic. Pe măsură ce numărul de îndatoriri ale câinilor în știință continuă să crească, merită să aruncăm o privire la contribuțiile cheie ale patrupedelor în acest domeniu.
Laika
O cățelușă vagaboană salvată de pe străzile Moscovei, Laika a devenit primul câine care a orbitat Pământul în 1957. Între 1951 și 1952, sovieticii au început să trimită perechi de câini în spațiu, începând cu Dezik și Tsygan. În total, nouă câini au fost trimiși în aceste prime misiuni, patru dintre aceștia fiind victime.
Până la lansarea Sputnik 2 cu Laika la bord, astrofizicienii descoperiseră cum să o aducă pe astronauta canină pe orbita Pământului, dar nu și cum să o aducă înapoi din spațiu.
Odată ajunsă pe orbită, Laika a supraviețuit și a înconjurat planeta până când temperaturile din interiorul navei au crescut prea mult și a murit. Dacă scutul termic al capsulei nu s-ar fi spart, Laika ar fi murit la intrarea în atmosfera terestră. În timp ce unii au protestat față de decizia de a o trimite pe Laika pe orbită știind că va muri, alții au apărat cunoștințele dobândite, care au demonstrat că animalele pot trăi în spațiu, potrivit Britannica.
Strelka și Belka
În august 1960, Uniunea Sovietică a lansat în spațiu capsula Sputnik 5. Împreună cu șoareci, șobolani și un iepure, doi câini au devenit primele creaturi vii care au intrat pe orbită și s-au întors în siguranță pe Pământ. Aceste misiuni și animalele au deschis calea pentru zborurile spațiale cu echipaj uman.
La mai puțin de un an după călătoria reușită a echipei Strelka și Belka, sovieticii l-au trimis în spațiu pe Iuri Gagarin, o ființă umană. Perechea canină a continuat să trăiască și chiar a avut descendenți, scrie Wikipedia.
Marjorie
Înainte de mijlocul anilor 1920, diagnosticul de diabet era considerat o condamnare la moarte. În 1921, însă, cercetătorul canadian Frederick Banting și studentul la medicină Charles Best au descoperit insulina, care avea să salveze milioane de vieți omenești. Descoperirea nu ar fi fost posibilă fără sacrificiul mai multor câini cărora li s-a extirpat pancreasul, ceea ce a cauzat, în esență, diabet clinic. Animalele au fost apoi tratate de Banting și Best cu extracte pancreatice. Marjorie a fost pacienta cu cel mai mare succes; a supraviețuit mai mult de două luni cu injecții zilnice.
Togo și Balto
În 1925, difteria, o boală respiratorie transmisă pe calea aerului la care copiii sunt deosebit de vulnerabili, a cuprins îndepărtatul oraș minier Nome din Alaska. Deoarece la acea vreme nu exista un vaccin disponibil, s-a folosit un ser antitoxic pentru a trata boala. Dar aducerea ei în Nome era o provocare. Cea mai apropiată aprovizionare se afla în Anchorage, iar trenurile puteau să o aducă doar până la aproximativ 1100 de kilometri de Nome.
Așa că peste 100 de câini de Husky siberieni au fost recrutați pentru a transporta serul, printre care Togo și Balto. Togo a alergat de două ori mai mult decât orice câine din ștafetă și prin cele mai periculoase regiuni, în timp ce Balto a terminat ultimul segment de 88 de kilometri, livrând serul în siguranță familiilor din Nome.
Trouve
Terrierul lui Alexander Graham Bell l-a ajutat pe inventator în primele sale lucrări. Tatăl lui Bell, care lucra cu populații surde, l-a încurajat pe fiul său să dezvolte o „mașină de vorbit”, sfat pe care Bell l-a pus în aplicare manipulând lătratul câinelui său pentru a suna ca o voce umană.
Tânărul Bell a ajustat fălcile câinelui său în timp ce Trouve mârâia pentru a-l antrena să rostească ceea ce suna ca fraza „Ce mai faci, bunico?”. Bell a devenit expert în vorbire și auz și faimos pentru invenția telefonului.
Chaser
În studierea evoluției creierului uman, mulți cercetători se bazează pe capacitatea unică a oamenilor de a utiliza un sistem complex de limbaj pentru a găsi indicii. Dar, cu cât studiem mai mult câinii, cu atât ne dăm seama că și ei ar putea avea unele indicii.
Chaser, câinele Border Collie , care a murit în 2019, la vârsta de 15 ani, a învățat să identifice 1.022 de substantive proprii de-a lungul vieții sale, o performanță remarcabilă în lumea animalelor. Abilitățile lui Chaser au oferit perspective noi despre memoria pe termen lung a animalelor.
Milka
Într-o zi din 1941, în timp ce se afla în vacanță, inginerul și inventatorul elvețian George de Mestral a decis să-și plimbe câinele, Milka, prin Munții Jura. Câinele de vânătoare irlandez s-a întors din călătorie acoperit de țepi.
Intrigat de acești țepi care se încurcaseră în blana Milkăi, George de Mestral a decis să le examineze la microscop. A descoperit că sute de cârlige mici și rigide acopereau exteriorul țepilor care se agățaseră de blana câinelui. Inspirat de această descoperire, el a continuat să dezvolte sistemul de fixare sintetic, pe care l-a numit Velcro.
Snuppy
Pe 24 aprilie 2005, Snuppy, un ogar afgan, a devenit primul câine clonat din lume. Oamenii de știință sud-coreeni au folosit o metodă revoluționară de transfer nuclear al celulelor somatice, în care nucleul unei celule din organism – în acest caz, prelevat din urechea câinelui care urmează să fie clonat – este injectat în citoplasma unui ovul din care nucleul este îndepărtat.
Electricitatea unește ovulul cu nucleul și stimulează diviziunea celulară, formând un embrion. Acest embrion este apoi implantat în mama surogat – un labrador retriever în cazul lui Snuppy – care crește cățelușul până la termen. Oamenii de știință au avut nevoie de 1.095 de embrioni, transferați chirurgical la 123 de câini surogat, înainte de a se naște Snuppy.
Naki’o
Abandonat când era cățeluș, Naki’o și-a pierdut toate cele patru lăbuțe din cauza degerăturilor în timpul unei ierni grele din statul american Nebraska. A fost găsit în pivnița înghețată a unei case abandonate și dus la un centru de salvare, când asistenta veterinară Christie Pace a decis că îi poate oferi o nouă șansă la viață.
Naki’o a devenit primul câine echipat cu patru proteze, o performanță realizată de compania americană OrthoPets, și supranumit „câinele bionic”. Operația i-a permis să alerge, să sară și chiar să se joace cu mingea.
