Pisicile și coronavirusurile: Boala FIP dezvăluie cum virusurile persistă în sistemul imunitar

O pisică este consultată la veterinar Sursa foto: Freepik

Oamenii de știință de la Universitatea California, Davis, au descoperit noi informații despre modul în care o boală odată fatală la pisici se răspândește prin sistemul imunitar. Rezultatele studiului ar putea ajuta la înțelegerea long COVID și a altor afecțiuni inflamatorii persistente la oameni.

Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:

- articolul continuă mai jos -

Ce este FIP

Peritonita infecțioasă felină (FIP) este cauzată de un tip de coronavirus felin care suferă mutații în anumite pisici. Dacă nu este tratată, boala este aproape întotdeauna fatală.

Deși FIP afectează doar pisicile, ea are multe caracteristici comune cu bolile grave cauzate de coronavirus la oameni, cum ar fi inflamația severă care poate afecta mai multe organe și simptome care pot persista sau reveni după vindecare.

O amenințare mai largă pentru sistemul imunitar

Până acum, cercetătorii credeau că virusul FIP infectează doar un singur tip de celulă imunitară.

„Am descoperit că de fapt infectează o gamă mult mai largă de celule imune, inclusiv pe cele esențiale pentru lupta împotriva infecțiilor”, spune Amir Kol, autor principal și profesor asociat la Facultatea de Medicină Veterinară UC Davis.

Studiul a fost publicat în jurnalul Veterinary Microbiology.

Cum se răspândește virusul în celulele imune

Cercetătorii au analizat probe din ganglionii limfatici ai pisicilor cu FIP natural. Ganglionii limfatici sunt centre-cheie ale sistemului imunitar, unde celulele albe se adună și coordonează răspunsul la boli.

Echipa a descoperit material viral în mai multe tipuri de celule imune, inclusiv:

  • Limfocite B, care produc anticorpi
  • Limfocite T, care ajută sistemul imunitar să recunoască și să elimine celulele infectate

Mai mult, virusul se reproducea activ în aceste celule, nu lăsa doar fragmente inofensive.

Lecții pentru sănătatea umană

La oamenii cu boli grave sau persistente cauzate de coronavirus, se suspectează că virusul poate rămâne în organism sau poate perturba sistemul imunitar pe termen lung. Studierea acestui fenomen direct la oameni este dificilă, deoarece medicii au rar acces la țesuturi imune precum ganglionii limfatici.

Pisicile cu FIP oferă o oportunitate rară de a studia aceste procese în detaliu.

„Pisicile ne oferă o șansă unică de a studia țesuturile imune infectate într-o boală naturală cu coronavirus — ceva foarte greu de realizat la oameni”, explică Kol.

Cercetătorii au observat, de asemenea, că urmele virusului pot rămâne în celulele imune chiar și după tratament antiviral și aparenta recuperare a pisicilor. Deoarece unele celule imune pot trăi ani de zile, această persistență ar putea explica problemele imunitare pe termen lung sau recăderile bolii.

FIP: un model pentru studiul bolilor cronice cauzate de coronavirus

Rezultatele sugerează că FIP poate fi un model valoros pentru înțelegerea modului în care coronavirusurile interacționează cu sistemul imunitar în timp. Lecțiile învățate de la pisici ar putea ghida cercetările viitoare despre inflamația cronică și sindroamele post-virale la oameni, inclusiv long COVID.

Prin acest studiu, medicina veterinară și cea umană se conectează, demonstrând cum bolile naturale la animale pot ajuta la răspunsul unor întrebări critice despre sănătatea umană.

  • Claudiu Surmei este redactor-șef la Pets&Cats și iubitor declarat de pisici. Are o felină salvată de pe stradă și scrie cu pasiune despre tot ce ține de animalele de companie — de la adopții și hrană, până la legislație și povești care inspiră. Vine din presa clasică, cu ani de experiență în redacții de sport și actualitate (Antena 3, Prima TV, Telekom Sport, Orange Sport, Prima Sport, Mediafax), dar și cu articole publicate în ProSport, Gândul și Ziarul Financiar. Crede că jurnalismul poate schimba lucruri — inclusiv în viața animalelor.

    Vezi toate articolele

Sursa foto: Freepik

By Claudiu Surmei

Claudiu Surmei este redactor-șef la Pets&Cats și iubitor declarat de pisici. Are o felină salvată de pe stradă și scrie cu pasiune despre tot ce ține de animalele de companie — de la adopții și hrană, până la legislație și povești care inspiră. Vine din presa clasică, cu ani de experiență în redacții de sport și actualitate (Antena 3, Prima TV, Telekom Sport, Orange Sport, Prima Sport, Mediafax), dar și cu articole publicate în ProSport, Gândul și Ziarul Financiar. Crede că jurnalismul poate schimba lucruri — inclusiv în viața animalelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *