Cei care rănesc animalele pot deveni agresori ai oamenilor: Semnalele de alarmă pe care nu trebuie să le ignorăm

Mașină de poliție cu girofarul pornit Sursa foto: Jaromír Chalabala | Dreamstime.com

Infracțiunile împotriva faunei sălbatice au loc, de cele mai multe ori, departe de ochii publicului. Însă urmele lăsate pe animalele rănite sau ucise sunt mult mai greu de ascuns. Tocmai aceste dovezi pot deveni cheia pentru identificarea infractorilor.

Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:

- articolul continuă mai jos -

Un nou parteneriat între Lincolnshire Police și expertul veterinar criminalist Dr Sean Taylor își propune să transforme rănile animalelor în probe solide care să ajute la prinderea vinovaților.

„Este crucial”, spune medicul veterinar, „pentru că oamenii care rănesc animalele ajung adesea să rănească și oameni.”

Declarațiile sale directe vin ca răspuns la criticile primite de poliție pentru că investighează cazuri de „hare coursing” — infractori care folosesc câini pentru a urmări și ucide iepuri de câmp, de obicei pentru distracție sau pariuri ilegale, notează BBC.

„În opinia mea”, adaugă Taylor, „abuzatorii de animale de astăzi pot deveni violatorii și criminalii de mâine.” Este o afirmație puternică, iar el recunoaște că studiile pe acest subiect sunt încă în desfășurare.

Ce spun studiile despre legătura dintre abuzul animalelor și criminalitate

Cercetări existente realizate de National Wildlife Crime Unit au analizat dosarele a 128 de persoane condamnate pentru infracțiuni legate de fauna sălbatică în 2024, în Marea Britanie. Rezultatele sunt îngrijorătoare:

  • 72% dintre cei condamnați pentru braconaj și hare coursing aveau legături și cu infracțiuni violente
  • 78% erau implicați în furturi sau distrugeri de bunuri
  • 49% fuseseră implicați în infracțiuni legate de arme

Aceste statistici arată de ce colaborarea cu Taylor este „extrem de importantă” pentru investigații, potrivit ofițerului responsabil de infracțiuni împotriva faunei, Aaron Flint.

Animalele, considerate „scene ale crimei”

În biroul său, Taylor lucrează cu modele anatomice pentru a reconstrui modul în care au apărut rănile. Lângă el se află un schelet canin în mărime naturală, folosit pentru a evalua dacă o accidentare a fost provocată intenționat.

Pe birou are și un model 3D al craniului unui pui de Shih Tzu, realizat după radiografii. Craniul prezintă o fisură lungă și adâncă — iar astfel de modele îl ajută să verifice dacă explicațiile proprietarilor sunt plauzibile.

Într-un alt caz, proprietarul unui Border Collie a susținut că fractura craniană a câinelui a fost provocată de un accident rutier.

„Asta ridică imediat suspiciuni”, explică Taylor. „Câinii sunt inteligenți și, când văd farurile unei mașini, instinctiv se întorc să fugă. Datele arată că animalele lovite de mașini suferă cel mai frecvent fracturi de pelvis, nu de craniu.”

Abuzul animalelor, instrument de control în relațiile toxice

Expertul spune că a lucrat la numeroase cazuri în care un bărbat oferea un cățel partenerei ca formă de control coercitiv. Ulterior, acesta rănea intenționat animalul și o chema pe femeie acasă sub pretextul că puiul are nevoie de ea.

„Nu este o poveste rară”, spune el.

Organizația caritabilă britanică The Links Group pregătește profesioniști — inclusiv veterinari, asistenți sociali și polițiști — pentru a recunoaște semnele abuzului asupra animalelor și conexiunile cu violența domestică.

Unul dintre reprezentanții organizației, David Martin, a lăudat abordarea poliției din Lincolnshire, spunând că investigarea infracțiunilor împotriva animalelor poate deschide „o adevărată cutie a Pandorei” de alte fapte penale care altfel ar fi greu de descoperit.

Operațiunea care vrea să oprească cruzimea

Colaborarea dintre Taylor și poliție face parte dintr-o inițiativă numită Operation Major, care își propune ca publicul să raporteze rănile suspecte ale câinilor folosiți în activități ilegale.

Printre infracțiunile vizate se numără:

  • luptele între câini
  • hărțuirea bursucilor (badger baiting)
  • vânătoarea ilegală nocturnă cu lumină („lamping”)

Operațiunea este realizată în parteneriat cu mai multe organizații de protecție a animalelor: RSPCA, Badger Trust, League Against Cruel Sports și Naturewatch.

Atunci când un suspect este pus sub acuzare, Taylor analizează rănile animalelor și oferă rapoarte expert în instanță.

„Aici devine totul foarte tăcut”, spune el. „Îmi place să privesc animalul ca pe o mini scenă a crimei.”

„Câinele îmi oferă indicii despre exact ce s-a întâmplat — iar în multe cazuri asta duce la condamnarea abuzatorilor.”

„Și îmi place să cred că, în final, câinele a avut ultimul cuvânt.”

  • Claudiu Surmei este redactor-șef la Pets&Cats și iubitor declarat de pisici. Are o felină salvată de pe stradă și scrie cu pasiune despre tot ce ține de animalele de companie — de la adopții și hrană, până la legislație și povești care inspiră. Vine din presa clasică, cu ani de experiență în redacții de sport și actualitate (Antena 3, Prima TV, Telekom Sport, Orange Sport, Prima Sport, Mediafax), dar și cu articole publicate în ProSport, Gândul și Ziarul Financiar. Crede că jurnalismul poate schimba lucruri — inclusiv în viața animalelor.

    Vezi toate articolele

Sursa foto: Jaromír Chalabala | Dreamstime.com

By Claudiu Surmei

Claudiu Surmei este redactor-șef la Pets&Cats și iubitor declarat de pisici. Are o felină salvată de pe stradă și scrie cu pasiune despre tot ce ține de animalele de companie — de la adopții și hrană, până la legislație și povești care inspiră. Vine din presa clasică, cu ani de experiență în redacții de sport și actualitate (Antena 3, Prima TV, Telekom Sport, Orange Sport, Prima Sport, Mediafax), dar și cu articole publicate în ProSport, Gândul și Ziarul Financiar. Crede că jurnalismul poate schimba lucruri — inclusiv în viața animalelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *