Ratonii devin animale de companie? Studiul surprinzător care arată cât de aproape sunt de domesticire

Raton în copac Sursa foto: Freepik / wirestock

Numiți adesea „urși panda de gunoi”, ratonii încep să locuiască din ce în ce mai aproape de oameni, unii ajungând chiar domestici. Cercetătorii deja au observat anumite schimbări fizice la ratonii care petrec mai mult timp în civilizație.

Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:

- articolul continuă mai jos -

Au ratonii potențial de animale de companie?

Oamenii de știință au analizat 20.000 de fotografii cu ratoni și au descoperit că cei care sunt crescuți în preajma oamenilor prezintă o micșorare semnificativă a nasului. Acesta a fost unul dintre primele semne de domesticire și în cazul pisicilor și câinilor. Potrivit BBC, ratonii au abilitatea de a se adapta în orice mediu și încep să trăiască din ce în ce mai mult în cartiere urbane și rurale.

Un studiu publicat în jurnalul științific Frontiers arată că ratonii încep să își piardă din instinctul de a ataca odată ce se dezvoltă printre oameni. Ratonii au ajuns atât de cunoscuți în Statele Unite încât unul a ajuns să fugă pe un teren de fotbal, în timpul unui meci important Philadelphia.

Ratonii, aproape de domesticire

În afară de dimensiunea nasului, alte simptome pentru un animal domesticit sunt: cozi cârlionțate, urechi lăsate, depigmentare, creier mai mic și scheletul cranian redus. Pe lângă ratoni, aceste semne au apărut și la câinii de casă, care au evoluat din lupi.

Raffaela Lesch, de la Universitatea Arkansas a declarat pentru BBC că ratonii sunt atrași de ghene de gunoi, unde caută hrană. „Dacă ai un animal care trăiește aproape de oameni, trebuie să fie suficient de disciplinat,” a spus Lesch. „Acea presiune de selecție este destul de intensă.”

Studiul mai arată că procesul de domesticire nu a fost început de oameni, care, în trecut, adoptau animale sălbatice pe care apoi le făceau de casă. Procesul a început cu mult înainte, când animalele s-au obișnuit cu mediile umane. „Doar animalele cu reacții de fugă (sau luptă) atenuate ar avea cel mai mare succes,” au precizat autorii. „Acest lucru face ca etapele inițiale ale procesului de domesticire să fie un proces de selecție naturală pură.”

Citește și:

Custodie pentru un motan. Două prietene au ajuns în instanță pentru Gary și au cheltuit 25.000 de dolari: „Nu ești o mamă bună pentru el!”

Pisicile supraponderale, în centrul atenției: IAMS și Garfield lansează o campanie pentru sănătatea felinelor

  • Catinca Andrușcă este redactor la Pets&Cats și studentă la masterul de Jurnalism Tematic de la Facultatea de Jurnalism din București. La început de drum în presă, a făcut practică la redacția Tele7Abc, Profm iar în prezent colaborează cu redacția Școala9. Nu iubește fiecare parte din jurnalism, dar iubește să afle poveștile oamenilor, să le dea o voce și e îndrăgostită de jurnalism narativ. A decis să se scrie la Pets&Cats datorită cățelușei pe care a avut-o timp de 13 ani, pentru că și-a dorit să facă ceva în memoria ei. Iubește animalele și vrea să le dea și lor o voce care să fie auzită.

    Vezi toate articolele

Sursa foto: Freepik / wirestock

By Catinca Andrușcă

Catinca Andrușcă este redactor la Pets&Cats și studentă la masterul de Jurnalism Tematic de la Facultatea de Jurnalism din București. La început de drum în presă, a făcut practică la redacția Tele7Abc, Profm iar în prezent colaborează cu redacția Școala9. Nu iubește fiecare parte din jurnalism, dar iubește să afle poveștile oamenilor, să le dea o voce și e îndrăgostită de jurnalism narativ. A decis să se scrie la Pets&Cats datorită cățelușei pe care a avut-o timp de 13 ani, pentru că și-a dorit să facă ceva în memoria ei. Iubește animalele și vrea să le dea și lor o voce care să fie auzită.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *