Cât de sustenabilă este hrana bogată în carne pentru animale de companie: Sănătate, marketing și impact asupra mediului

cainele si pisica la masa Sursa foto: Supertails

Industria hranei pentru animale se află într-o situație paradoxală: pe de o parte, proprietarii de animale vor să reducă impactul asupra mediului al hranei pentru câini și pisici, iar pe de altă parte, cer alimente bogate în carne de calitate umană („human-grade”). Un studiu recent publicat în Journal of Cleaner Production abordează exact această contradicție.

Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:

- articolul continuă mai jos -

Carne „human-grade” vs. ingrediente reciclate: unde este echilibrul

În timp ce studiile anterioare au analizat impactul hranei pentru animale asupra schimbărilor climatice, acest studiu a făcut o distincție importantă: între ingredientele care altfel ar fi fost irosite și cele care concurează direct cu hrana umană, notează Pet Food Industry.

Când producătorii de hrană pentru animale folosesc organe, subproduse de origine animală sau alte părți neconsumate de oameni, reduc risipa și valorifică mai bine nutrienții. Astfel, viața animalelor de fermă este onorată mai bine.

Nu sunt vegetarian, dar, spre deosebire de bunicul meu german, care mânca organe transformate în mezeluri, eu consum foarte rar ficat sau rinichi. Aceasta nu înseamnă că aceste organe nu sunt nutritive – câinii și pisicile le pot consuma fără probleme. Problema este că oamenii tind să urmeze obiceiurile alimentare ale claselor superioare: carnea de vită a fost întotdeauna un simbol al luxului, în timp ce organele erau mai puțin apreciate.

Tendințele de alimentație „umanizată” a animalelor

Pe măsură ce oamenii își „umanizează” animalele, le proiectează propriile preferințe alimentare asupra acestora. Dietele bogate în proteine sunt la modă în alimentația umană, iar acest trend se reflectă și în hrana pentru animale.

Chiar dacă proteinele vegetale și subprodusele (cum ar fi zerul sau drojdia) pot furniza toți aminoacizii necesari, marketingul hranei pentru animale promovează frecvent carnea „human-grade” ca fiind superioară – de multe ori fără dovezi științifice solide care să susțină aceste afirmații.

Hrana pentru animale și schimbările climatice

Gazele cu efect de seră – dioxidul de carbon, metanul și vaporii de apă – captează căldura la nivel molecular și contribuie la încălzirea globală. Fenomene precum incendiile de pădure, erupțiile vulcanice sau arderea combustibililor fosili intensifică acest proces.

Producția hranei pentru animale bogată în carne contribuie semnificativ la aceste emisii. John Harvey, cercetător la Universitatea din Edinburgh și autor principal al studiului, afirmă:

„Proprietarii de câini se simt adesea prinși între idealul unui câine carnivor și dorința de a reduce impactul asupra mediului. Studiul nostru arată cât de mare și variabil poate fi impactul climatic al hranei pentru câini. Alegerea hranei fără cereale, umede sau crude poate avea un impact mai mare decât hrana uscată standard. Industria ar trebui să folosească tăieturi de carne neconsumate de oameni și să eticheteze clar produsele, astfel încât câinii să fie sănătoși fără a lăsa o amprentă mare asupra planetei.”

Sustenabilitatea hranei pentru animale: un concept complex

Definiția sustenabilității, dată de Comisia Brundtland a ONU în 1987, este: „a satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. În cazul hranei pentru animale, sustenabilitatea include:

  • Mediu – culturile și animalele folosite ca ingrediente afectează ecosistemele și economia locală.
  • Social – oamenii care cultivă, recoltează și procesează hrana merită salarii echitabile și condiții de muncă sigure.
  • Economic – fermele trebuie să rămână funcționale pe termen lung, folosind resurse naturale precum apă, sol și polenizatori.

Contradicțiile între preferințele consumatorilor și sustenabilitate

Proprietarii de animale cer adesea carne de vită sau pui pentru câini și pisici, evitând organele și subprodusele. Dar carnea de mușchi consumă mai multe resurse – apă, hrană, teren – și crește prețurile la alimente, în timp ce milioane de oameni din întreaga lume se confruntă cu insecuritate alimentară.

Produsele „upcycled” (realizate din ingrediente care altfel ar fi irosite, precum fructe și legume deformate sau subproduse animale) sunt o soluție de sustenabilitate. Însă consumatorii nu le percep întotdeauna ca fiind nutritive, influențați fiind de marketing.

Alex Waite, cofondatoare Shameless Pets, spune: „Este momentul să schimbăm percepția consumatorilor. Subprodusele nu sunt doar nutritive, ci pot contribui la sustenabilitatea sistemului alimentar și la valorificarea ingredientelor care altfel ar fi pierdute.”

Ce ne spun studiile despre generațiile tinere

Tinerii proprietari de animale sunt mai preocupați de mediu, justiție socială și bunăstarea animalelor. Millennials și generațiile mai tinere au depășit Boomers ca segment demografic de top al proprietarilor de animale în SUA. Viitorul industriei hranei pentru animale depinde de modul în care companiile vor învăța să folosească resursele eficient, respectând nevoile altora acum și în viitor.

  • Claudiu Surmei este redactor-șef la Pets&Cats și iubitor declarat de pisici. Are o felină salvată de pe stradă și scrie cu pasiune despre tot ce ține de animalele de companie — de la adopții și hrană, până la legislație și povești care inspiră. Vine din presa clasică, cu ani de experiență în redacții de sport și actualitate (Antena 3, Prima TV, Telekom Sport, Orange Sport, Prima Sport, Mediafax), dar și cu articole publicate în ProSport, Gândul și Ziarul Financiar. Crede că jurnalismul poate schimba lucruri — inclusiv în viața animalelor.

    Vezi toate articolele

Sursa foto: Supertails

By Claudiu Surmei

Claudiu Surmei este redactor-șef la Pets&Cats și iubitor declarat de pisici. Are o felină salvată de pe stradă și scrie cu pasiune despre tot ce ține de animalele de companie — de la adopții și hrană, până la legislație și povești care inspiră. Vine din presa clasică, cu ani de experiență în redacții de sport și actualitate (Antena 3, Prima TV, Telekom Sport, Orange Sport, Prima Sport, Mediafax), dar și cu articole publicate în ProSport, Gândul și Ziarul Financiar. Crede că jurnalismul poate schimba lucruri — inclusiv în viața animalelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *