Sursa foto: Protecția Animalelor Ilfov
Bogdan Matei este biolog, zoo educator acreditat, împătimit crescător de reptile. El susține ateliere pentru copii la LearnGate.ro
În prezent, „oferta“ de specii, forme, culori din lumea animală prezentată ca „potențiale pet-uri”, animale de companie, este uriașă. Dar, oare, ce animal ni se potrivește? Cum alegem o anumită specie sau un anumit reprezenant al unei specii sau rase? Pe ce criterii? De ce? Toate acestea și multe altele sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem înainte de a ne decide să cumpărăm un animal de companie, fie el câine, pește, hamster, papagal sau pisică.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat să țină pe lângă locuința lor numeroase animale din diverse specii, mai întâi ca rezerve provizorii de hrană și, ulterior, prin selecții repetate și îndelungate ce au durat zeci și sute de ani, ca animale domestice, trăgând foloase de pe urma acestora: sursă de carne, de lapte, de lână, piei, pentru transport și muncile câmpului, sursă de ouă în cazul speciilor de păsări.
Singurele două specii care se pare că nu au fost domesticite exclusiv prin voința omului au fost câinele și pisica, care s-au apropiat de bună voie de așezările umane în căutare de hrană și adăpost, devenind parteneri pe toată evoluția speciei umane.
Ulterior, pe măsură ce societatea umană a evoluat și s-au format clasele sociale privilegiate — regi, împărați, nobili, guvernatori — a apărut o nouă formă de deținere de animale sub forma de parcuri și grădini zoologice, numărul și mai ales raritatea speciilor deținute de aceștia fiind încă o formă de etalare a bogăției și puterii, multe dintre animale fiind aduse din ținuturi îndepărtate și cu cheltuieli deosebit de mari.
Dezvoltarea nivelului de trai a populației umane, coroborată cu dezvoltarea și modernizarea tehnicii, a științelor biologiei și a medicinei veterinare, a industriei de procesare și preparare a hranei pentru animale, precum și a mijloacelor rapide și moderne de transport, a făcut posibil ca, în ultima sută de ani, industria animalelor de companie să explodeze.
La ce trebuie să ne uităm, cum ne decidem, suntem îndeajuns de pregătiți? În următoarele rânduri vom căuta să trasăm câteva sfaturi pentru alegerea partenerului necuvântător.
Primele lucruri de care trebuie să ținem cont sunt: disponibilitatea noastră ca timp alocat îngrijirii și întreținerii respectivului animal, nivelul de informații și cunoștințe privind creșterea și întreținerea acestuia, asigurarea unui spațiu corespunzător dimensiunilor și nevoilor sale atât ca dimensiuni, cât și ca dotări tehnice și, nu în ultimul rând, potențialul financiar necesar întreținerii sale în condițiile cele mai bune.
- Disponibilitatea noastră ca timp alocat acestuia este principalul factor determinant în alegerea unui animal de companie.
Dacă suntem o persoană cu un program de muncă cu orar prelungit, dacă obișnuim să facem în mod repetat călătorii, nu vom putea să ne asumăm responsabilitatea deținerii unui câine, animal care are nevoie de o interacțiune continuă cu proprietarul, plimbări la intervale regulate în exteriorul locuinței pentru a face suficientă mișcare și a-și satisface nevoile fiziologice. O rasă de câine de talie mare nu va putea fi ținută într-un spațiu interior mic, gen garsonieră, în timp ce o rasă de talie mică, cu păr foarte scurt și/sau rar, nu va putea fi ținută la exterior, pe post de animal de curte.
Alegerea unei specii de pasăre, de rozător mic sau iepure necesită, de asemenea, o atenție zilnică deosebită, atât în asigurarea apei și hranei de calitate, cât și a unei interacțiuni susținute om-animal zilnice. Un papagal ținut singur, în izolare, poate să dezvolte tulburări comportamentale iremediabile, precum țipete stridente continue, automutilări, distrugerea coliviei și a spațiului din cameră în cazul în care este lăsat liber.
Peștii sau reptilele sunt animale mai puțin solicitante de interacțiune cu omul. În cazul speciilor de pești, hrănirea, schimburile de apă, aprinderea sau stingerea luminii acvariului pot fi efectuate automatizat. Multe dintre speciile de reptile sunt animale care nu au nevoie de o interacțiune om-animal; multe nu au nevoie de hrănire zilnică și, ca și în cazul peștilor, o parte din parametri, precum lumina, umiditatea, temperatura, chiar și hrănirea, în unele cazuri, se poate face în mod automat, inclusiv prin folosirea unor aplicații online.
- Nivelul de informații și cunoștințe privind creșterea și întreținerea respectivului animal implică un proces amplu de informare și documentare amănunțită privind asigurarea unui nivel de trai cât mai bun animalului nostru de companie.
Dacă pentru majoritatea raselor de câini și pisici există manuale privind creșterea și întreținerea într-un mod corespunzător, fapt ce va duce la o stare de sănătate mai bună și implicit o dezvoltare armonioasă și la timp a animalului, un aspect corporal plăcut, precum și o speranță de viață mai mare, la multe alte specii, îndeosebi de reptile, papagali mari, nevertebrate, nu există niște enciclopedii universal valabile. În acest caz, documentarea trebuie să fie mai amplă, consultând crescători recunoscuți, diferite cărți și manuale de biologie, medicină veterinară, grupuri și forumuri profesionale de crescători de pe internet, medici veterinari specializați în tratarea speciilor respective, specialiști din muzee de științele naturii și/sau grădini zoologice din zonă.
Consultarea vânzătorului de animale la achiziționarea unui companion nu este cea mai bună alegere, acesta, de multe ori, neavând nici experiența creșterii și întreținerii animalului respectiv și nici cunoștințele teoretice privind nevoile sale, singurul său scop fiind să îți vândă cât mai multe animale și accesorii mai mult sau mai puțin necesare sau sănătoase pentru animal.
- Asigurarea unui spațiu corespunzător dimensiunilor și nevoilor sale, atât ca mărime, cât și ca dotări tehnice.
Așa cum aminteam și mai sus, trebuie să fim conștienți din prima clipă în care ne dorim achiziționarea și deținerea unui animal de cât de mare acesta va crește în timp, de ce spațiu are nevoie acesta, precum și ce dotări suplimentare trebuie să-i asigurăm. Multe animale, fie ele specii de pești, reptile, mici mamifere, ne sunt vândute la vârste foarte mici, de multe ori mult prea devreme decât ar fi fost în mod normal, cum este cazul puilor de câine, pisică, iepure, pentru a da câteva exemple.
Multe dintre aceste exemplare mor din cauza lipsei de experiență a noului proprietar, a înțărcării prea timpurii, a lipsei unei scheme corect făcute de imunizare și deparazitare. În alte cazuri, mini-animalul crește, și crește, și nu se mai oprește până când devine fie nemanevrabil, fie mult prea periculos pentru proprietar sau membrii familiei acestuia, fie necesită spații deținere din ce în ce mai mari. Această situație se întâmplă în cazul diferitelor specii de pești care ajung să aibă o lungime a corpului egală cu cea a mini-acvariului în care sunt ținuți și să-și mănânce colocatarii. Este cazul diferitelor specii de reptile, precum țestoasele de apă sau șerpii constrictori uriași, sau cazul diverselor rase uriașe de câini.
Pe lângă asigurarea unui spațiu suficient de mare, fie el acvariu, terariu, volieră, este nevoie de achiziționarea unor dispozitive mai mult sau mai puțin sofisticate, mai mult sau mai puțin costisitoare sau consumatoare de energie electrică. Astfel, în special pentru pești, reptile, amfibieni, avem nevoie de dotări tehnice care să mențină parametrii de viață conform cu cei existenți în mediul natural al acestor animale: temperatură, intensitate luminoasă, radiații luminoase cu ultraviolete și infraroșii speciale, umidificatoare de aer, filtre de apă. Toate acestea pot face ca amenajarea unui astfel de spațiu să fie destul de costisitoare, ajungând până la câteva mii de euro.
- Potențialul financiar necesar întreținerii animalului ales în condițiile cele mai bune.
Fiecare specie, fiecare individ poate avea nevoi diferite care implică anumite cheltuieli financiare mai mari sau mai mici, pornind de la prețul efectiv al animalului, al hranei acestuia, tratamentelor medicale necesare, spațiului necesar deținerii lui și anexelor tehnice pentru asigurarea condițiilor optime de viață, tratamentelor cosmetice de întreținere în cazul mamiferelor sau chiar costurile energiei electrice necesare unei bune funcționări a aparaturii: filtre și aeratoare de apă, lumini, încălzitoare, coolere etc.
Aceste costuri pot porni de la câteva zeci de lei pentru animalele mici, comune, precum perușii sau hamsterii, și pot ajunge la sume de ordinul sutelor de euro pentru animale de dimensiuni mari sau cu cerințe speciale de hrană, întreținere, spațiu și ambient, cum este cazul unor rase de câini și pisici, a speciilor de papagali mari, a unor specii deosebite de pești, reptile și amfibieni. Tot aici trebuie amintite și costurile asigurării unei asistențe medicale veterinare coerente și corecte, care, în anumite cazuri și situații, poate depăși sume de ordinul sutelor de lei.
Toate aceste aspecte trebuie avute în vedere în momentul în care ne dorim achiziționarea unui/unor parteneri necuvântători și să cântărim bine când facem o alegere.
Nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont de un aspect extrem de important: durata de viață pe care necuvântătorul nostru o poate atinge. Dacă în cazul speciilor de talie mică, precum peștii sau mamiferele mici, avem o medie de viață de 1-2 ani, în cazul perușilor, purceilor de Guineea și iepurilor avem vârste de 7-10 ani, iar pisicile și câinii pot ajunge la vârste de 14-17 ani. În cazul speciilor de papagali mari, țestoase sau șerpi de talie mare, avem frecvent medii de vârstă cuprinse între 40 și 60 de ani, ceea ce face ca deținerea unui astfel de animal să devină o provocare și mai mare.
Așadar, alegerea unui animal de companie necesită nu doar o decizie de moment, ci o evaluare atentă a resurselor și a angajamentului pe termen lung. Animalele de companie pot aduce multă bucurie și satisfacție, dar implică și o responsabilitate pe măsură, pe care trebuie să o asumăm cu seriozitate și dedicare.
5. Accesul facil la un medic veterinar este esențial pentru sănătatea și bunăstarea animalelor de companie.
Întrucât acestea nu pot comunica simptomele sau disconfortul, responsabilitatea proprietarilor este de a observa semnele bolii și de a consulta un specialist în timp util. O intervenție medicală rapidă poate preveni agravarea unei afecțiuni minore și poate salva viața animalului în cazuri grave. De asemenea, controalele periodice și vaccinările sunt cruciale pentru prevenirea bolilor comune, asigurând astfel o viață lungă și sănătoasă pentru animal.
Un medic veterinar accesibil ajută și la gestionarea problemelor de nutriție și îngrijire corespunzătoare, oferind sfaturi personalizate în funcție de nevoile specifice ale fiecărei specii sau rase. Fiecare animal are cerințe unice legate de dietă, activitate fizică și îngrijire preventivă, iar un profesionist poate ghida proprietarul în a face cele mai bune alegeri. Accesul facil la servicii veterinare înseamnă și posibilitatea de a primi asistență pentru probleme comportamentale, ceea ce poate îmbunătăți semnificativ relația dintre proprietar și animal.
În plus, un medic veterinar apropiat și ușor de accesat este vital în cazuri de urgență. Accidentările, intoxicațiile sau alte situații critice necesită intervenții rapide, iar distanțele mari sau lipsa disponibilității unui specialist pot face diferența între viață și moarte. Un sistem de sănătate veterinar bine pus la punct, cu accesibilitate ridicată și asistență medicală de calitate, contribuie la protejarea sănătății animalelor de companie și la liniștea sufletească a proprietarilor.
