Comportamentul de impozanță la câini. La o întâlnire, de multe ori ei transmit semnale subliminale/ Atitudinea de super-macho / „La ei ierarhia este clar structurată, ori conduci tu, ori conduc eu”

În unele situații, universul canin devine asemănător cu cel uman. La o întâlnire în „public”, când sunt forțați de împrejurări să socializeze între ei, câinii dau semne că nu le face plăcere. Și câinii, la fel ca și oamenii, au personalități diferite, lucru care îi poate împiedica să rezoneze între ei. Cel mai greu este atunci când sunt constrânși de împrejurări, pentru că stăpânii lor se cunosc și atunci ar fi bine să se înțeleagă și ei. Iar stăpânilor le este greu să înțeleagă de ce nu se plac patrupedele lor și cum le pot corecta astfel de comportamente asociale.

Daniel Manea, dresor și specialist în psihologia canină, a analizat un tip de situație de nepotrivire la câini. Acesta este comportamentul de impozanță, în care deși un câine poate părea prietenos celălalt începe să-l latre. Depinde de modul în care un câine se apropie și se prezintă altui câine. „Noi, de multe ori, nu înțelegem aceste comportamente și vedem toată scena fără să știm ce este greșit. Câinii se întâlnesc, dar unul poate veni cu o atitudine de super-macho, de tipul: ‘Știi cine sunt eu?’. La care celălalt răspunde”, a explicat dresorul refuzul de interacțiune din partea unui câine. El a făcut această analogie la o lecție predată stăpânilor lui Winston, un teckel trecut de vârsta de trei ani, care, la întâlnirea cu anumiți omologi, începe să latre. Stăpânii se întreabă dacă această atitudine nu este, de fapt, din vina câinelui lor.

O ședință de dresaj canin înseamnă, pentru Daniel Manea, o discuție cu stăpânii, exerciții pe care aceștia să le facă în prezența lui, dar și o plimbare pe stradă, pentru a vedea ce se poate corecta din atitudinea câinelui, dacă este greșită sau chiar îl poate pune în pericol.

Stăpânilor lui Winston, Daniel Manea le-a expus plastic o atitudine din regnul uman pentru a înțelege de ce teckelul lor nu a reacționat pozitiv la o întâlnire cu un alt câine. „Trebuie văzută scena ca să mă pot exprima cu certitudine, dar de regulă atunci când un câine latră, și el transmite un semnal. Imaginați-vă că intru eu într-o sală și le dau tuturor de înțeles prin atitudinea mea că e clar că voi sunteți plebea și eu sunt cine mai știu eu cine. Și asta clar că nu rezonează bine cu personalitatea unor căței și atunci noi, nu știm de ce, dar el, prin lătrat zice ceva de genul, ‘hei, macho, bâști de aici!’”, a adăugat el.

Atitudinea câinelui trebuie înțeleasă ca atare și nu trebuie să i se dea o altă conotație, iar cu timpul ambele abordări canine, dacă se schimbă, câinii pot interacționa între ei, altfel nepotrivirea se va menține.

Într-un articol anterior, Pets&Cats a relatat despre cum Daniel Manea le-a demonstrat stăpânilor lui Winston că teckelul poate fi dezvățat să își mai urmărească stăpânii prin casă, un obicei al câinilor care încearcă să preia ei controlul și să-și domine stăpânii. Principalele lecții predate de Daniel Manea sunt cum se poate crea un leadership în relația cu câinele. „Definim noțiunea de lider nu un boss sau un șef care arată cu degetul ceva și este servit. Însă un lider autentic se află el în fruntea unui grup și conduce, trăgând cel mai mult, este cel mai atent. Empiric la perechea alpha, la lupi, liderii au un nivel mai ridicat de stres pentru că au o responsabilitate mult mai mare. Să-i ducă la vânătoare, să le apere granițele, să-i apere de alți intruși chiar și prețul vieții, să le ofere un culcuș. Liderii, ca să fie lideri buni, trebuie să aibă anumite calități. Este primul lucru pe care toți câinii îl caută instinctiv la noi și la alte canide și anume, echilibru. Mereu veți ajunge la ecuația aceasta, mereu echilibru. Un lider trebuie să fie echilibrat, în același timp calm, ferm și hotărât. Noi vrem să fim mai friendly, dar câinii nu gândesc așa. La ei ierarhia este clar structurată, ori conduci tu, ori conduc eu. Nu există nuanțe de gri”, a precizat Daniel Manea.

Sursa foto: Fergy | Dreamstime.com