Sursa foto: Arhiva personală
Laura Antonov, creator de conținut din București, cu studii în Marketing și Comunicare, este cunoscută pentru discursul său autentic despre valori și responsabilitate. Dincolo de activitatea sa online, Laura vorbește prin fapte atunci când vine vorba despre animale, transformând iubirea pentru ele într-o implicare constantă și un stil de viață asumat.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
De-a lungul timpului, Laura Antonov s-a implicat activ în susținerea adăposturilor și asociațiilor de protecție a animalelor, iar în prezent donează lunar către 4–5 organizații dedicate salvării și bunăstării acestora. Pentru ea, ajutorul oferit nu este ocazional, ci constant și firesc.
Acasă, Laura este „mamă” pentru doi căței adoptați de pe stradă: Fritz, calm și afectuos, și Boris, energic și plin de personalitate, dar și pentru trei pisicuțe, fiecare cu povestea și caracterul ei. Animalele salvate i-au schimbat rutina, prioritățile și felul în care privește lumea.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Pets&Cats, Laura Antonov a vorbit despre diferențele de mentalitate observate în Germania, unde animalele sunt tratate ca membri ai familiei:
„M-a impresionat faptul că au voie în mijloacele de transport, în magazine, chiar și la restaurant, unde există meniuri speciale pentru ele. Mi-ar plăcea să îi pot lua și pe ai mei cu mine la shopping.”
Pentru Laura Antonov, animalele nu cer mult, dar oferă totul, iar lecțiile primite de la ele sunt, poate, cele mai valoroase.
Reporter: Câte animale aveți și cum le cheamă?
Laura Antonov: În total, în familie, avem 16 pisici şi căței. Dacă vorbim doar de ale mele, eu am 5 blănoşi frumoşi: 2 căței, pe nume Fritz şi Boris, şi 3 pisici, Minnie, Pixie şi Meow. Toți sunt adoptați de pe stradă, niciunul, sper, nu-şi mai aminteşte acea perioadă tristă.
Reporter: De unde vine sensibilitatea ta pentru animale? A existat un moment în copilărie care ți-a modelat această iubire?
Laura Antonov: Iubesc animalele de când mă ştiu, deşi când eram mică îmi era puțin teamă de căței. Cred că şi părinții mei au contribuit, încurajând mereu interacțiunea cu animalele.
Reporter: Ce animale ai acum la părinți și cum s-a transformat casa lor într-un mic adăpost al iubirii?
Laura Antonov: Mama are în acest moment 6 pisici, dintre care 4 aduse de mine, fiecare cu povestea ei tristă, transformată însă acum în basm: un motan în trei picioare salvat la limită, cu o rană urâtă în urma căreia şi-a pierdut şi picioruşul, o băbuță – acum – care stătea pe străzi… şi tot aşa.
Reporter: Cum se schimbă viața unui om atunci când este înconjurat de animale?
Laura Antonov: Eu nu îmi pot imagina viața fără aceste suflete. Cred că animalele îți fac viața mult mai frumoasă şi aduc ceva unic, special, în ea. Te fac mai bun, mai responsabil, mai conştient… iar ieşirile cu cățeii sunt “exercițiu”, deci perfecte pentru sănătate.
Reporter: Există un animal care ți-a marcat în mod special viața? O poveste care ți-a rămas în suflet?
Laura Antonov: Toate animalele care au trecut prin viața mea m-au marcat, de la motanul negru cu ochi pătrunzători – King Kong, care nu îl suporta pe bunicul meu (sentiment împărtăşit de altfel) şi îi făcea tot felul răutăți, la bracii, primii noştri căței, şi înțeleapta Pixie, pisica care conducea cât timp a trăit, fără ca eu să ştiu, casa şi toată mica mea menajerie.
O poveste care m-a marcat este cu 2 cățeluşi de la adăpost – Sasha şi Rufus, le-am zis eu, care au venit în foster la noi înainte de un ger ce se anunța teribil, şi la două zile după s-au îmbolnăvit de parvoviroză. Au urmat 10 zile de tratament, de nopți în care dormeam cu rândul pentru a-i supraveghea, lacrimi când am crezut că îi pierdem… am câştigat însă lupta cu boala, am reuşit să le găsim o familie bună împreună şi i-am mai revăzut de câteva ori. Rămâne marele meu regret imposibilitatea, în acel moment, de a-i adopta.
Reporter: În călătoriile tale, ai observat diferențe în felul în care sunt tratate animalele în alte țări? Care experiență te-a impresionat cel mai tare?
Laura Antonov: Peste tot unde călătoresc observ relaționarea cu animalele. M-a impresionat grija și atenția față de ele în Germania, Italia, Țările Nordice, Croația…
Reporter: Ai întâlnit în străinătate animale fără stăpân? Cum te-au făcut să te simți și cum ai reacționat?
Laura Antonov: Nu am întâlnit foarte multe, ce-i drept, dar o intâlnire m-a marcat. În Thassos, în urmă cu câțiva ani, am găsit 2 pisoiași, unul a fost adoptat și trăiește în Germania, pe al doilea intenționam să îl aduc cu mine în România, dar din păcate, în ciuda tratamentului (găsisem un cabinet veterinar chiar vis-a-vis de cazare), nu a supraviețuit.
Reporter: Există vreun loc din lume unde ai simțit că există un respect aparte față de animale?
Laura Antonov: În Germania, m-a impresionat faptul că sunt asimilați familiei… au voie în mijloacele de transport, în magazine (mi-ar plăcea să-i iau pe ai mei să mă însoțească la shopping, în cabina de probe), la restaurant au meniu special să mănânce odată cu tine…
Reporter: Ce le-ai spune oamenilor care încă ezită să-și sterilizeze animăluțul?
Laura Antonov: Să se gândească în primul rând la sănătatea lor, sterilizarea previne multe complicații la bătrânețe mai ales, dar și la chinul tuturor puilor de căței abandonați.
Reporter: Ai avut vreodată de-a face cu situații în care animalele nesterilizate au generat probleme? Ce ai învățat din acele momente?
Laura Antonov: Am avut mai multe cazuri de cațelușe nesterilizate care adunau ceată de căței și speriau oamenii pe strada mea și în vecinătate, toți cățeii implicați având stăpâni, dar aceștia nefiind deloc interesați de soarta animalelor lor și de siguranța loe. Din fericire, atunci când ASPA a fost implicată (într-unul dintre cazuri cel puțin), toți au fost preluați și sterilizați chiar fără aprobarea stăpânilor. M-am bucurat în primul rând pentru puii nedoriți care nu vor mai veni pe lume să se chinuie.
Reporter: Crezi că lipsa de educație în rândul proprietarilor este cea mai mare problemă în România când vine vorba de bunăstarea animalelor?
Laura Antonov: Lipsa de educație, lipsa de suflet sau interes pentru a face bine, oricare dintre acestea este o problema majoră la noi.
