Mănăstirea Pisicilor, un lăcaș de cult unic în lume, se află în Akrotiri, sudul insulei Cipru, și are o istorie fascinantă de aproape 1.700 de ani. Această mănăstire este considerată cel mai ciudat loc religios din lume datorită legăturii sale speciale cu pisicile.
Nu rata Mănăstirea Pisicilor în următoarea vacanță în Cipru
Fondată în anul 327, mănăstirea a fost ridicată de guvernatorul bizantin al Ciprului, Kalokeros, și patronată de Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Este, de asemenea, cunoscută sub numele de „Sfântul Nicolae al Pisicilor”, fiind dedicată unui sfânt protector al călătorilor și celor aflați în primejdie, scrie Lonelyplanet.
Povestea acestei mănăstiri este cu adevărat remarcabilă, iar sursele istorice și legendele transmise din generație în generație au contribuit la mitologia sa. După Sinodul Ecumenic din 325, Sfânta Elena a pornit într-o călătorie către Ierusalim pentru a găsi Crucea Domnului, având alături o cantitate mare de aur, ca semn al recunoștinței pentru victoria împăratului Constantin asupra rivalului Maxențiu, în bătălia de la Podul Milvius, în 312. În drumul său, Elena a ajuns și în Cipru, unde a descoperit Peninsula Akrotiri, care, la acea vreme, se confrunta cu o problemă gravă: invazia șerpilor veninoși.

Sfânta Elena a adus primele pisici pe insulă
Din cauza terenului mlăștinos și a vegetației dense, șerpii deveniseră o amenințare constantă pentru locuitori și pelerinii care vizitau insula. Din dorința de a ajuta și de a contribui la înființarea unei mănăstiri, Sfânta Elena a găsit o soluție neobișnuită și foarte inspirată: a adus pisici pe insulă. Știa că felinele sunt vânători naturali de șerpi și alte animale periculoase. Potrivit legendelor, mama împăratului Constantin cel Mare a trimis corăbii pline cu pisici din Egipt și Persia în Akrotiri pentru a combate invazia șerpilor.
Felinele s-au adaptat rapid și au început să reducă numărul șerpilor, oferind siguranță locuitorilor. În același timp, Sfânta Elena a întemeiat o mănăstire închinată Sfântului Nicolae, cunoscut ca protector al celor aflați în primejdie și al călătorilor. Astfel, pisicile au devenit o parte integrantă a mănăstirii, fiind îngrijite și hrănite de călugări.
De ce un clopot al mănăstirii suna de două ori pe zi
O tradiție locală spune că un clopot al mănăstirii suna de două ori pe zi: dimineața pentru a chema pisicile la masă și seara pentru a le trimite la vânătoarea de șerpi. De-a lungul secolelor, mănăstirea a cunoscut perioade de prosperitate, dar și de declin. Invazia otomană din 1570 a devastat-o, iar mănăstirea a fost abandonată mai multe decenii.
Restaurarea locului sfânt a început în secolul al XVIII-lea, iar în 1983 a fost reactivat de două măicuțe care au continuat tradiția monahală din zonă și au avut grijă de cele aproximativ 70 de pisici. În prezent, numărul lor este mult mai mare, de ordinul sutelor.