sursa foto: Pexels
Câinii cărora le este mereu foame și care sunt predispuși să fie supraponderali au în comun o parte de biologie cu unii oameni predispuși la obezitate, scrie News.ro, care citează BBC News.
Asta este ceea ce au descoperit oamenii de știință britanici, identificând o sursă genetică a tendinței multora dintre câinii labrador – și a unor oameni – de a mânca prea mult.
Cercetătorii au descoperit că modificările unei anumite gene, una dintre cărămizile codului biologic care produce schema după care funcționează corpul nostru, alterează semnalele chimice care îi spun creierului nostru că am mâncat destul.
Oamenii de știință spun că descoperirile lor, publicate în revista Science, arată un lucru „puternic” despre biologia riscului de obezitate.
„Studind câinii, am identificat o nouă biologie interesantă”, a explicat cercetătorul-șef dr. Eleanor Raffan de la departamentul de fiziologie, dezvoltare și neuroștiințe al Universității Cambridge.
Ea a adăugat că descoperirea arată că „proprietarii de câini supli nu sunt superiori moral – și acest lucru este valabil și pentru oamenii supli”.
„Dacă ai un risc genetic ridicat pentru obezitate, ești predispus să iei în greutate dacă nu faci eforturi uriașe să nu se întâmple asta. Iar cei cu un risc genetic scăzut nu trebuie, pur și simplu, să se străduiască atât de mult”, a spus ea.
Această legătură biologică între câini și oameni a venit din examinarea de către cercetători a geneticii a 250 de labradori. Echipa a căutat piese din codul genetic care erau comune la câinii supraponderali.
Ei au ales o genă anume – numită DENND1B – care a fost asociată cu o masă corporală mai mare la labradori. Iar când au căutat într-o bibliotecă de informații genetice de la mii de persoane, ei au descoperit că aceeași genă era asociată cu o masă corporală mai mare și la oameni.
Înainte de acest studiu privind genetica labradorilor, a spus dr. Raffan, „nimeni nu suspecta că genele au vreo legătură cu obezitatea”.
Gena interferează cu o cale neuronală care ajută la reglarea apetitului.
Dr. Raffan a explicat: „Ea schimbă predispoziția la creștere în greutate pentru că modifică un sistem care este implicat în reglarea senzației de foame și a câtă energie consumăm”.
Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea, în viitor, de noi medicamente pentru obezitate. Însă oamenii de știință afirmă că ele arată cât de mult trebuie să se străduiască oamenii – și proprietarii de câini – care au această predispoziție genetică pentru a contrabalansa efectele.
Un alt membru al echipei de cercetare, Alyce McClellan, de la Universitatea Cambridge, a adăugat că rezultatele subliniază „importanța unor căi neuronale în controlul apetitului și al greutății corporale”.
Descoperirea adaugă la o imagine care se creionează a acelor căi neuronale și a impulsurilor biologice aflate în spatele acțiunii de a mânca prea mult.
O serie de medicamente pentru slăbit, între care Ozempic, țintesc o parte din această biologie, iar popularitatea lor a explodat în ultimii ani.
„Ce am identificat aici este o cale neuronală diferită (de cea țintită de aceste medicamente)”, a explicat dr. Raffan.
„Dar este vorba despre aceeași importantă parte biologică, aceea că obezitatea nu este legată de a avea o voință scăzută”, a spus ea.
