sursa foto: Pixabay
Când ne imaginăm viața în compania pisicilor, mulți visăm la seri liniștite pe canapea, în timp ce felinele torc fericite în brațele noastre. Realitatea, însă, este că aceste momente pot fi întrerupte de zgârieturi, mușcături ușoare sau o coadă zburlită care transmite clar: „Ajunge!”. Cum trebuie să procedăm cu o pisică nervoasă și agresivă?
De ce unele pisici nu vor să fie mângâiate
Adevărul este că interacțiunea fizică cu o pisică poate fi uneori complicată, și nu pentru că felina ta ar fi „rea” sau „antisocială”. Există o mulțime de factori care influențează cât de multă afecțiune acceptă o pisică – de la personalitate și genetică, până la experiențele timpurii de viață sau pur și simplu starea ei de spirit de moment.
Afecțiunea nu este o regulă universală la pisici
Spre deosebire de câini, care sunt în general mult mai deschiși la interacțiune fizică, pisicile pot fi extrem de selective când vine vorba de mângâieri. Multe dintre aceste comportamente sunt influențate de modul în care au fost crescute în primele săptămâni de viață, subliniază Cats. Pisicile care au fost îngrijite blând și constant ca pui, mai ales într-un mediu liniștit și sigur, sunt mai prietenoase cu oamenii.
Dacă adopți o pisică adultă, e util să întrebi la adăpost despre trecutul ei. A fost crescută în preajma oamenilor? A avut interacțiuni pozitive cu ei? Astfel de detalii te pot ajuta să știi la ce să te aștepți și să alegi o felină care se potrivește stilului tău de viață.
La fel ca în cazul oamenilor, și genetica joacă un rol. Unii pui pot moșteni timiditatea mamei, în timp ce alții pot fi curajoși și dornici de socializare, mai ales dacă provin din părinți prietenoși.
Comportamentul pisicii tale se poate modifica
Pisicile, la fel ca noi, pot avea stări schimbătoare. O felină care, de obicei, acceptă mângâieri poate avea zile în care preferă să fie lăsată în pace. De asemenea, dacă a avut o experiență dureroasă în timp ce era mângâiată (a fost strânsă prea tare sau atinsă într-o zonă sensibilă), e posibil să dezvolte o reacție negativă față de astfel de interacțiuni în viitor.
Un semn clar că o pisică își dorește atenție este atunci când vine spre tine, se freacă de picioarele tale sau „dă cu capul”. Dacă observi că toarce, frământă cu lăbuțele sau se apleacă spre mâna ta, acestea sunt semnale că se simte bine și că interacțiunea este binevenită.
Pe de altă parte, dacă pisica devine brusc încordată, se îndepărtează, își zbate coada sau îți dă o privire tăioasă, cel mai bine este să te oprești. Respectarea acestor limite este importantă pentru a construi o relație de încredere.
Zonele preferate pentru mângâiat
Una dintre cele mai comune greșeli pe care le fac oamenii este să trateze pisicile ca pe câini. Atingerile pe burtă, care sunt adesea adorate de căței, sunt de obicei respinse de pisici – și uneori chiar penalizate cu o mușcătură.
Zonele cele mai apreciate de majoritatea pisicilor sunt: sub bărbie, în spatele urechilor, pe partea de sus a capului și de-a lungul spatelui. Unele acceptă și mângâieri ușoare la baza cozii. Totuși, chiar dacă știi aceste „puncte dulci”, nu toate pisicile vor accepta atingerea oricând și din partea oricui. Respectă-i spațiul personal.
În ceea ce privește luatul în brațe, fiecare pisică are preferințele ei. Unele tolerează să fie ridicate scurt, altele adoră să fie ținute, iar unele pur și simplu detestă ideea.
Comunicarea nonverbală a pisicilor
Pisicile „vorbesc” mult prin limbajul corpului. Dacă ești atentă, poți învăța să le citești semnalele. Un corp relaxat, o coadă lin mișcată, o față moale – toate indică o stare de bine. Dar când vezi că pisica se încordează, își apleacă urechile sau își zvâcnește coada cu nervozitate, e clar că e timpul să te retragi.
E important să nu interpretezi greșit o reacție defensivă. O felină care devine nervoasă nu este o pisică „rea”. Ci pr și simplu își exprimă limitele. Cu răbdare și respect, majoritatea felinelor ajung să-și deschidă inima către noi – dar în propriul lor ritm.
Când e cazul să consulți un veterinar
Dacă pisica ta obișnuia să fie afectuoasă și dintr-o dată evită complet contactul fizic, poate fi un semnal că ceva o doare sau o deranjează. Modificările bruște de comportament merită investigate, disconfortul fizic sau o afecțiune medicală poate sta la baza acestei schimbări.
Pisicile nu sunt afectuoase la comandă și, în mod cert, nu funcționează pe baza acelorași reguli ca alți companioni. Ele au personalități complexe, preferințe distincte și oferă iubire în propriul lor mod. Respectându-le ritmul, ascultându-le semnalele și oferindu-le spațiu când au nevoie, vei construi o relație autentică cu pisica ta, chiar dacă uneori fără prea multe mângâieri.
