Sursa foto: Freepik / ArthurHidden
Odată cu creșterea rapidă a numărului de proprietari de animale de companie în China, mulți dintre cei care își pierd companionii dragi apelează la clonare pentru a-i readuce la viață. Însă nu toată lumea este mulțumită de rezultat, notează The Independent.
Când pisica lui Liu Xing a murit după 15 ani petrecuți împreună, gândul de a trăi fără ea a fost de nesuportat. În loc să-și ia rămas-bun definitiv, Liu a apelat la știință.
După ce a investit aproape 140.000 de yuani – ¥ (aproximativ 18.000 de euro) în clonarea pisicii sale Tomcat, a primit un exemplar aproape identic al animalului pierdut, pe care l-a numit Little Tomcat.
„A meritat fiecare bănuț”, a declarat ea pentru The South China Morning Post.
Liu Xing nu este singura. Un număr tot mai mare de proprietari de animale din China apelează la clonare pentru a-și menține legătura cu companionii lor blănoși. Ceea ce odată părea o idee desprinsă din science-fiction a devenit o afacere înfloritoare, susținută de atașamente emoționale profunde, progresele biotehnologice și o piață a animalelor de companie aflată în plină expansiune.
Tot mai multe animale de companie clonate în China
Acest fenomen are loc pe fondul unei adevărate explozii a pieței de animale de companie. Anul trecut, piața urbană a produselor pentru animale din China a ajuns la o valoare uimitoare de 300,2 miliarde ¥ (aproximativ 38 miliarde euro), înregistrând o creștere anuală de 7,5%, conform The Global Times. Numărul animalelor de companie din zonele urbane a ajuns la 124 de milioane și este de așteptat să crească și mai mult, estimându-se că piața va atinge 400 miliarde ¥ (aproximativ 50 miliarde euro) până în 2027, conform China Pet Industry White Paper 2025.
În ciuda eforturilor guvernului chinez de a crește rata natalității, numărul animalelor de companie din țară l-a depășit oficial pe cel al copiilor mici. În 2024, China avea mai multe animale de companie decât copii sub patru ani, potrivit unui raport al Goldman Sachs, citat de Xinhua News Agency. Același raport estimează că unul din opt locuitori ai orașelor din China deține un animal de companie, reflectând schimbările demografice și noile preferințe de stil de viață din țară.
Liu Xiaoxia, secretarul general adjunct al Ramurii Industriei Animalelor de Companie din cadrul Asociației Chineze pentru Agricultură Animală, explică această tendință prin schimbările în obiceiurile populației, modelele de cheltuieli, evoluția demografică și creșterea veniturilor disponibile în mediul urban.
„Dacă în trecut animalele de companie erau crescute pentru a păzi locuințele sau în scopuri practice, acum ele joacă un rol mult mai ‘umanizat’, fiind apreciate pentru interacțiunea emoțională și compania pe care o oferă. Integrarea lor profundă în viața de zi cu zi a oamenilor a dus și la o creștere explozivă a consumului”, a declarat Liu pentru The Global Times.
Procesul și costurile clonării
Clonarea unui animal de companie este însă extrem de costisitoare. Una dintre companiile de top din industrie, Sinogene, percepe aproximativ 40.000 de dolari pentru o pisică și 50.000 de dolari pentru un câine, conform Nikkei Asia.
Site-ul companiei le oferă clienților posibilitatea de a „recupera” prietenii lor dragi, iar o secțiune dedicată clonării câinilor promite să „păstreze spiritul companionului tău canin viu”.
Procesul implică prelevarea unei probe de piele de la animalul original, inserarea ADN-ului său într-un ovul donator și implantarea embrionului rezultat într-o mamă surogat. Rezultatul este un geamăn genetic identic, care se naște la luni sau chiar ani după moartea animalului original.
În ciuda costurilor ridicate, cererea este în creștere. Discuțiile despre clonarea animalelor de companie pe rețelele sociale chinezești au acumulat peste 460 de milioane de vizualizări în ultimii ani, reflectând o curiozitate și un interes puternic din partea publicului. Mai multe companii oferă acum acest serviciu, iar proprietarii dispuși să plătească prețul văd clonarea ca pe un act suprem de devotament.
Controversele din jurul clonării
Deși clonarea este promovată ca o metodă științifică de „reîntâlnire” cu un animal pierdut, procesul nu este lipsit de controverse. Activiștii pentru drepturile animalelor susțin că mamele surogat utilizate în clonare suferă inutil, catalogând practica drept „crudă” și lipsită de etică.
Sinogene afirmă că procesul său „păstrează toate trăsăturile unice care fac ca animalul tău să fie de neînlocuit, inclusiv temperamentul, inteligența și aspectul fizic”. Totuși, mulți se întreabă dacă animalele clonate, deși identice genetic, au cu adevărat aceeași personalitate și același spirit ca predecesoarele lor.
Huang Yu, primul proprietar din China al unei pisici clonate, numită Garlic, a experimentat această realitate pe propria piele. Deși testele ADN au confirmat că noul Garlic era o copie genetică exactă, blana lui prezenta mici diferențe, iar comportamentul său era diferit de cel al pisicii originale.
„Modelul de bază al blănii este același, dar pata distinctivă de blană neagră de pe bărbie a dispărut”, a mărturisit Huang pentru Sixth Tone în 2019, adăugând că a fost „puțin dezamăgit” când a văzut noul Garlic pentru prima dată.
Au existat și probleme logistice. Într-un caz, o companie de clonare a produs din greșeală un întreg cuib de căței clonați, în loc de unul singur. Proprietarul, Liang Xuan, s-a trezit cu mai mulți câini identici – o surpriză costisitoare și neașteptată.
„Ori nu reușește, ori obții un întreg cuib”, a declarat Liang pentru SCMP, sfârșind prin a adopta întreaga generație de clonați.
În timp ce unii găsesc alinare în ideea unui companion clonat, alții continuă să se întrebe dacă o copie genetică poate înlocui cu adevărat un animal de companie drag, ale cărui personalitate și amintiri sunt unice, modelate de experiențele trăite. Dezbaterea privind etica, eficiența și consecințele pe termen lung ale clonării este departe de a fi încheiată.
