Sursa foto: Freepik
Animalele de companie exotice, inclusiv papagalii și broaștele țestoase, prezintă provocări semnificative atunci când proprietarii lor decedează, deoarece trăiesc adesea mai mult decât aceștia, transmite National Geographic. Aceste animale, unele extrem de inteligente și care necesită îngrijire specializată, copleșesc organizațiile de salvare a animalelor din cauza lipsei unor planuri clare pentru viitorul lor.
Povestea Louisei Jaskulski, o femeie din Arizona devotată animalelor sale exotice, evidențiază această problemă. Ea a decedat în 2023, lăsând în urmă o mulțime de păsări și reptile. Prietenii săi din comunitatea de salvare au reușit să plaseze animalele, dar cazul ei subliniază problema în creștere. Papagalii și broaștele țestoase, în special, pun probleme din cauza longevității lor – până la 70 de ani pentru papagali și 150 de ani pentru broaștele țestoase – și a nevoilor complexe de îngrijire.
Papagalii, animale inteligente și sociabile, au nevoie de multă interacțiune, stimulare mentală și adăposturi adecvate. Pe măsură ce se maturizează, devin adesea animale de companie dificile, manifestând comportamente precum mușcatul. Multe organizații de salvare a papagalilor, cum ar fi Mickaboo din California și Oasis din Arizona, se confruntă cu dificultăți în gestionarea cererii, situație agravată de renunțările la animale din timpul pandemiei.
Broaștele țestoase, adesea achiziționate ca animale mici și aparent ușor de întreținut, cresc considerabil, devenind animale mari care necesită spații extinse, climat cald și cantități mari de hrană. Longevitatea lor extremă complică și mai mult situația, iar centrele de salvare a țestoaselor sunt adesea supraîncărcate. De exemplu, Tortoise Acres din California refuză săptămânal zeci de animale din cauza lipsei de spațiu.
Supraabundența acestor specii în captivitate provine dintr-o combinație de creștere nereglementată și adopții impulsive. Crescătorii contribuie la problemă, încurajând deținerea de animale exotice fără a evidenția responsabilitățile pe termen lung.
Pandemia a agravat situația, deoarece multe animale exotice achiziționate în timpul lockdown-urilor au fost abandonate pe măsură ce proprietarii și-au reluat stilul de viață anterior. Organizațiile de salvare sunt în continuare copleșite, cu sute de păsări și țestoase în plasament sau în așteptarea plasării.
Experții recomandă o planificare proactivă pentru proprietarii de animale exotice, cum ar fi includerea acestora în testamente și stabilirea unor acorduri cu viitorii îngrijitori. „Sfatul meu pentru oamenii care au broaște țestoase este să treacă în testament cui vor să le lase și să discute acest lucru cu persoana respectivă”, spune Amanda Ebenhack, reabilitator de animale sălbatice la Central Florida Wildlife Center Inc.
Fără astfel de măsuri, aceste animale riscă un viitor incert, continuând să suprasolicite organizațiile de salvare.
Cum s-a asigurat o femeie că țestoasa sa va fi bine îngrijită după moartea ei
Jackie Leek, în vârstă de 58 de ani, din Warrington, Cheshire, care a supraviețuit cancerului, a format o legătură extraordinară cu țestoasa sa africană, domnul Miyagi, pe care îl duce peste tot, chiar și la barul local.
Anticipând că animalul ar putea trăi până la 120 de ani și ar putea ajunge la aproximativ 63 kg, Jackie a înființat un fond fiduciar pentru a se asigura că cineva va avea grijă de el după ce ea nu va mai fi.
