Presa internațională reacţionează la moartea actriţei și activistei pentru drepturile animalelor Brigitte Bardot: “Divă rebelă” şi “militantă controversată”

“Cel mai mare sex-simbol al cinematografiei franceze”, “divă rebelă”, dar şi “militantă controversată”: presa franceză şi internaţională îi aduce luni un omagiu actriţei şi activistei pentru drepturile animalelor Brigitte Bardot, decedată duminică la vârsta de 91 de ani, “liberă în alegerile şi în vorbele ei, până la exces”, transmite AFP, transmite Agerpres.

Reacții în presă după moartea activistei pentru drepturile animalelor Brigitte Bardot

“Devenită un simbol fără să vrea, Brigitte Bardot a pus capăt foarte repede unei cariere fără mare strălucire pentru a se consacra în întregime animalelor”, notează La Croix.

“A fost, fără îndoială, ultima din acea mână de figuri noi şi libere în care Franţa a iubit să se recunoască la cumpăna anilor ’60”, scrie cotidianul Liberation, evocând o “actriţă cu o carieră fulgurantă”, “cel mai mare sex-simbol al cinematografiei franceze”.

“Această tornadă blondă a năvălit pe ecrane într-o ţară aflată după război, care nu gustase încă din ‘Les Trente Glorieuses’ (perioadă de creştere economică între anii 1945 şi 1975, n.red.)”, aminteşte Le Figaro. “Ea sfida convenţiile şi dansa mambo pe mesele din Saint-Tropez”, subliniază publicaţia.

Pentru BBC, “BB”, aşa cum era cunoscută, este “un cocktail francez de farmec felin şi senzualitate continentală” care “a revoluţionat cinema-ul în anii 1950”.

Este un “mit naţional francez, singura din zilele noastre capabilă să împace toate sufletele certăreţe ale naţiunii”, remarca agenţia italiană de presă Ansa.

Ziarul italian La Repubblica evocă, la rândul său, “o divă rebelă” care “a ales libertatea până la capăt”.

– “Nu ascundea nimic” –

Brigitte Bardot a fost “liberă în alegerile şi în vorbele ei, până la exces”, scrie La Croix, în timp ce în Spania, El Pais îşi aminteşte de o “militantă controversată”.

“În felul ei, ea nu ascundea nimic. Nici ridurile, nici un caracter tot mai radical, nici convingerile ideologice, pe care le evoca prin eufemisme crude.”

Liberation aminteşte că actriţa a părăsit marele ecran “pentru a se reinventa în militantă pentru drepturile animalelor, apropiată de extrema dreaptă” şi că a stârnit “numeroase controverse”.

“Reputaţia ei a fost pătată atunci când a proferat insulte homofobe şi a fost condamnată de mai multe ori pentru incitare la ură rasială”, explică BBC.

În Germania, Frankfurter Allgemeine Zeitung preferă “să uite, chiar dacă poate fi dificil, de acea Bardot politică din ultimii ani, pe durata acestui necrolog” şi “să îşi amintească în schimb de BARDOT”.

Nu şi New York Times, care titrează fără echivoc: “De la sex-appeal la extrema dreaptă”.

Cotidianul american consideră că, departe de a fi “o figură consensuală”, Bardot reprezintă una dintre primele vedete problematice ale epocii moderne.

“De altfel, nici n-a avut nevoie de nimeni ca să fie ‘cancelată’: într-un fel, a făcut-o singură, părăsind cinematograful în 1973, la vârsta de 38 de ani”, scrie publicaţia.