STUDIU | Diferențe culturale în îngrijirea animalelor: Ce cred veterinarii din Japonia și Marea Britanie

animale tratate de medicii veterinari FOTO Freepik

Un studiu internațional recent arată diferențe clare în modul în care veterinarii și specialiștii din Japonia și Marea Britanie percep bunăstarea animalelor, mai ales comportamentul lor. Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul Animal Welfare.

Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:

- articolul continuă mai jos -

Bunăstarea animalelor atrage tot mai multă atenție la nivel global. Totuși, înțelesul unui „trai bun” pentru animale variază mult de la o cultură la alta. Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor definește bunăstarea animalelor ca „starea fizică și mentală a unui animal în raport cu condițiile în care trăiește și moare”.

Totodată, bunăstarea animalelor este un subiect complex, cu dimensiuni științifice, etice, economice, culturale, sociale, religioase și politice. Aceasta arată că percepția asupra bunăstării poate fi influențată puternic de cultură.

Provocarea Japoniei

Japonia încearcă să îmbunătățească bunăstarea animalelor, păstrând tradițiile culturale, notează Phys.org.

Pentru a înțelege mai bine situația, un grup condus de asistentul universitar Yuki Otani, de la One Health Research Center, Universitatea Hokkaido, a realizat un sondaj în rândul veterinarilor și specialiștilor în bunăstarea animalelor din Japonia și Marea Britanie. Marea Britanie a fost aleasă pentru că a inițiat mișcarea modernă pentru bunăstarea animalelor.

Cum a fost realizat sondajul

Sondajul s-a bazat pe modelul Five Freedoms, care arată condițiile esențiale pentru bunăstarea animalelor.

Respondenții din ambele țări au considerat foarte importante libertățile legate de supraviețuire:

  • Libertatea de foame și sete
  • Libertatea de frică și suferință
  • Libertatea de durere, accident sau boală

În schimb, libertățile legate de situație, precum libertatea de a nu resimți disconfort sau de a-și exprima comportamentul natural, au fost considerate mai puțin importante.

Mai puțini respondenți din Japonia au recunoscut importanța libertății de a-și manifesta comportamentul natural la animalele domestice, comparativ cu cei din Marea Britanie.

Diferențe în viața de zi cu zi

Aceste diferențe apar și în situații reale.

  • În Japonia, pisicile sunt de obicei ținute strict în interior.
  • În Marea Britanie, accesul la exterior este considerat benefic.

Veterinarii japonezi se concentrează mai mult pe riscurile ieșirii afară: accidente, pierderea animalului sau conflicte cu vecinii. Beneficiile petrecerii timpului în aer liber sunt mai puțin evidențiate.

Diferențe apar și în deciziile legate de sfârșitul vieții câinilor.

  • În cazul unui câine cu o tumoare incurabilă, majoritatea veterinarilor din ambele țări aleg eutanasierea pentru a reduce durerea și stresul.

  • Când problema este pierderea comportamentului normal, precum incapacitatea de a merge, răspunsurile diferă: veterinaril britanici aleg mai frecvent eutanasierea, iar cei japonezi preferă continuarea îngrijirii.

Cultura influențează bunăstarea animalelor

Aceste diferențe sugerează că, în Japonia, incapacitatea unui animal de a-și manifesta comportamentul natural nu este neapărat asociată cu suferința mentală.

Cercetătorii consideră că acest lucru reflectă modul diferit în care „comportamentul normal” este perceput, atât la animale, cât și, poate, la oameni.

Studiul arată că eforturile de îmbunătățire a bunăstării animalelor pot intra uneori în conflict cu tradițiile culturale.

Yuki Otani spune: „Îmbunătățirea bunăstării animalelor este o prioritate incontestabilă. În același timp, păstrarea tradițiilor culturale valoroase pentru generațiile viitoare este la fel de importantă. Este nevoie de mai multe cercetări și dialoguri, internaționale și interne.”

Cercetătorii subliniază că legătura dintre oameni și animale reflectă adesea relațiile dintre oameni. Diferențele dintre cultura interdependentă a Japoniei și societatea mai individualistă a Marii Britanii influențează atitudinea față de animale.

Studiile viitoare ar putea explora cum valorile sociale modelează relația dintre oameni și animale, pe măsură ce aceasta evoluează.

  • Claudiu Surmei este redactor-șef la Pets&Cats și iubitor declarat de pisici. Are o felină salvată de pe stradă și scrie cu pasiune despre tot ce ține de animalele de companie — de la adopții și hrană, până la legislație și povești care inspiră. Vine din presa clasică, cu ani de experiență în redacții de sport și actualitate (Antena 3, Prima TV, Telekom Sport, Orange Sport, Prima Sport, Mediafax), dar și cu articole publicate în ProSport, Gândul și Ziarul Financiar. Crede că jurnalismul poate schimba lucruri — inclusiv în viața animalelor.

    Vezi toate articolele

FOTO Freepik

By Claudiu Surmei

Claudiu Surmei este redactor-șef la Pets&Cats și iubitor declarat de pisici. Are o felină salvată de pe stradă și scrie cu pasiune despre tot ce ține de animalele de companie — de la adopții și hrană, până la legislație și povești care inspiră. Vine din presa clasică, cu ani de experiență în redacții de sport și actualitate (Antena 3, Prima TV, Telekom Sport, Orange Sport, Prima Sport, Mediafax), dar și cu articole publicate în ProSport, Gândul și Ziarul Financiar. Crede că jurnalismul poate schimba lucruri — inclusiv în viața animalelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *