Buzunarul lui Henry, sau Saccus cutaneus marginalis, este un mic pliu de piele situat pe partea inferioară exterioară a urechii unei pisici. Deși funcția sa exactă rămâne neclară, există mai multe teorii, transmite Petbook Magazine.
Pisicile au un auz foarte dezvoltat, în special în gama frecvențelor înalte, ceea ce le ajută să detecteze prada. Urechile lor conțin 32 de mușchi, permițându-le mișcarea independentă și localizarea precisă a sunetului. Unii oameni de știință susțin că buzunarul lui Henry sporește această capacitate prin filtrarea frecvențelor joase, facilitând percepția celor înalte. Totuși, nu există dovezi științifice care să confirme această ipoteză.
O altă teorie sugerează că buzunarul oferă flexibilitate, permițând pisicilor să își rotească și să își aplatizeze urechile mai eficient în timpul vânătorii.
Unii cercetători cred că ar putea fi o trăsătură vestigială a strămoșilor felinelor, însă prezența sa la alte specii cu auz acut, precum nevăstuicile, liliecii și anumite rase de câini, sugerează că încă are un rol funcțional.
Originea denumirii „buzunarul lui Henry” rămâne, de asemenea, un mister. Prima mențiune înregistrată datează din 1971, însă nu există o explicație clară. Unii speculează că ar fi fost numit după Joseph Henry, un om de știință cunoscut pentru cercetările sale în domeniul electromagnetismului și al undelor sonore, deși această ipoteză nu a fost confirmată.
Indiferent de funcția sa, proprietarii de pisici ar trebui să inspecteze regulat buzunarul lui Henry, deoarece acesta poate găzdui paraziți precum puricii și căpușele. Acest mic pliu, adesea trecut cu vederea, poate deveni un focar de infestare, motiv pentru care verificările de rutină sunt esențiale pentru sănătatea animalului de companie.
Internauții au propria teorie legată de buzunarul lui Henry. Se crede că acesta îi dă pisicii un „aspect extra drăguț” și ajută animalul să își ignore stăpânii.