Prezența câinilor în locuință schimbă compoziția aerului din jurul nostru — de la gaze și particule până la microorganisme. Acest impact a fost cuantificat pentru prima dată într-un mod detaliat, datorită unui studiu recent realizat de cercetători de la École Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL).
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Aerul pe care îl respirăm în interior este invizibil, dar extrem de important pentru sănătatea și starea noastră de bine. Nu este doar aer exterior filtrat: are propria compoziție chimică și un amestec unic de particule, gaze și microorganisme. În multe situații, nivelul unor poluanți din interior poate fi la fel de mare — sau chiar mai mare — decât cel din exterior, mai ales în timpul activităților obișnuite precum gătitul sau curățenia.
Compoziția aerului depinde de persoanele aflate în încăpere, de activitățile lor și de obiectele din jur. Deși influența oamenilor asupra calității aerului a fost studiată intens, rolul animalelor de companie a fost analizat mult mai puțin — chiar dacă milioane de câini trăiesc în locuințele noastre.
Cât de mult influențează câinii aerul din casă
În noul studiu, o echipă de cercetători condusă de Human-Oriented Built Environment Lab (HOBEL) din cadrul EPFL a măsurat gazele, particulele de diferite dimensiuni și microorganismele emise de câini, în condiții experimentale strict controlate.
Scopul a fost clar: să se înțeleagă mai bine la ce sunt expuși oamenii zilnic în locuințele în care trăiesc împreună cu animalele lor. Rezultatele oferă valori concrete care pot fi integrate în modelele de calitate a aerului interior și pot ajuta la simularea mai realistă a locuințelor reale, notează EPFL news.
Mai multe proteine, mai mult amoniac
Oamenii eliberează constant în aer celule de piele, fibre textile și microorganisme. Respirația produce dioxid de carbon (CO₂), iar pielea emite cantități mici de amoniac și compuși organici volatili. În plus, au loc reacții chimice complexe atunci când moleculele din aer intră în contact cu pielea.
Cercetătorii au analizat aceiași indicatori și la câini. Rezultatele arată că:
- Câinii emit aproximativ aceeași cantitate de CO₂ ca oamenii.
- Un câine mare poate produce cât un adult aflat în repaus.
- Câinii emit și amoniac în cantități similare cu oamenii.
Totuși, raportul amoniac-CO₂ este mai mare la câini. Cu alte cuvinte, pentru aceeași cantitate de CO₂, câinii produc mai mult amoniac. Explicația probabilă: alimentația mai bogată în proteine, metabolismul diferit și respirația rapidă (folosită pentru reglarea temperaturii corpului).
Pe parcursul unei zile, însă, câinii respiră aproximativ la fel de mult ca oamenii și emit cantități similare de amoniac.
Blana câinilor: o sursă majoră de particule și microbi
Impactul cel mai mare asupra aerului vine din particulele solide și lichide pe care câinii le ridică în aer.
Când se scutură, se scarpină sau sunt mângâiați, câinii eliberează:
- praf
- polen
- resturi vegetale
- microorganisme
De fiecare dată când animalele se mișcau în timpul studiului, senzorii detectau „pufuri” de poluare în aerul interior. Câinii mari eliberau de două până la patru ori mai multe microorganisme decât oamenii aflați în aceeași încăpere.
Multe dintre aceste particule sunt fluorescente — strălucesc ușor sub lumină ultravioletă — semn că au origine biologică.
Interesant este că această diversitate microbiană nu este neapărat negativă. Unele studii sugerează că expunerea la microorganisme variate poate ajuta la dezvoltarea sistemului imunitar, în special la copii. Totuși, impactul exact asupra sănătății diferă de la o persoană la alta și nu este încă pe deplin înțeles.
Din punct de vedere științific, animalele de companie acționează ca „transportatori mobili”, aducând material biologic din exterior în locuință și redistribuindu-l prin activitățile zilnice.
Ce rol are mângâierea câinelui și ozonul
Studiul a analizat și reacțiile chimice secundare din aer. Ozonul, un poluant frecvent, reacționează rapid când intră în contact cu pielea umană, formând compuși noi și particule foarte fine.
Câinii nu produc scualen (o substanță din pielea umană), dar atunci când îi mângâiem, transferăm reziduuri de piele pe blana lor. Acestea reacționează ulterior cu ozonul din aer, generând produse chimice secundare.
Chiar și așa, câinii din studiu au produs în medie cu aproximativ 40% mai puțini derivați ai ozonului decât oamenii — un mecanism care fusese ignorat până acum în modelele de aer interior.
Cum au fost realizate experimentele
Pentru rezultate precise, cercetătorii au folosit o cameră experimentală de mediu extrem de controlată, situată la EPFL Fribourg, în Elveția. Spațiul a fost conceput să imite o cameră obișnuită, dar fără influențe externe.
Aerul era filtrat, iar temperatura și umiditatea erau constante, astfel încât orice schimbare să poată fi atribuită exclusiv câinilor.
Partea cea mai dificilă a fost respectarea standardelor etice: animalele trebuiau să fie familiare între ele și să fie însoțite de persoane cunoscute pentru a reduce stresul. Studiul a inclus două grupuri:
- 3 câini mari
- 4 câini mici (chihuahua)
Câinii și stăpânii lor alternau perioade de odihnă cu perioade de interacțiune — mișcare, joacă ușoară și mângâiere — permițând cercetătorilor să observe aproape în timp real modul în care animalele influențează aerul din jur.

Sursa foto: Person Dog © motortion | Dreamstime.com





