Sursa foto: Serezniy | Dreamstime.com
Costurile pentru hrana, accesoriile și serviciile dedicate animalelor de companie au continuat să urce la nivel global în februarie 2026, iar tendința de creștere este departe de a se fi încheiat. Pe fondul tensiunilor geopolitice și al dificultăților logistice la nivel global, presiunile asupra prețurilor se resimt tot mai puternic, în special pe piața europeană.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
La nivelul Uniunii Europene, datele arată o majorare medie de 0,2% a indicelui prețurilor de consum (CPI) pentru hrana și produsele destinate animalelor de companie în februarie, comparativ cu luna anterioară, confirmând o tendință de scumpire constantă în sector.
Pentru a înțelege mai bine situația sectorului de pet-food din România și implicațiile acestor evoluții la nivel local, am stat de vorbă cu Dr. Ștefan Vâju, medic veterinar și CEO & cofondator Telepaws, care a explicat, în exclusivitate pentru Pets&Cats, principalele presiuni resimțite în piață și perspectivele pentru perioada următoare.
Situația sectorului pet-food din România
Din perspectiva Macro, România pornește din 2026 dintr-o poziție cu totul diferită față de media europeană descrisă în raportul GlobalPETS. Cele mai recente statistici Eurostat plasează România pe primul loc în UE la inflația alimentară în 2025 — cu o creștere de 6,7%, față de media europeană de 2,8%, adică de peste două ori mai mult decât restul statelor membre. Rata anuală a inflației a coborât în februarie 2026 la 9,31%, după 9,62% în ianuarie, nivelul rămânând totuși ridicat.
Presiunea cumulată: TVA mai mare și scumpiri accelerate în pet-food
”Din perspectiva sectorului de hrană pentru animale din România a încasat o lovitură dublă: TVA + Inflație. Chiar dacă TVA-ul a crescut de la 9% la 11%, și nu 21% cum era propunerea inițială, impactul final la raft asupra pet-food îi poate determina pe unii clienți să recurgă la produse de calitate inferioară pentru a râmâne în bugetul alocat.
În schimb serviciile veterinare resimt cea mai mare presiune, fiind categoria unde România se aliniază cel mai bine tendințelor europene și globale — cu o diferență: amplitudinea este mai mare. Chiar în martie 2026, ANSVSA a actualizat în creștere tarifele pentru serviciile sanitar-veterinare, prin modificarea anexei la HG nr. 1.156/2013. Noile valori au fost stabilite în funcție de rata medie anuală a inflației din perioada 2020–2024 și de creșterea salariului minim”, explică Dr. Ștefan Vâju.
2026: risc de scumpiri în lanț și adâncirea decalajului față de UE
Perspectivele pentru România sunt mai sumbre decât media europeană. Introducerea unui preț administrativ la gaze, prevăzută de Guvern de la 1 aprilie 2026, ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor spre industrie și afectarea întregului lanț de producție. Conform analizei AEI, diferența față de media UE s-ar putea adânci de la un raport de 2,39 ori în 2025, la 3,1–3,3 ori în 2026.
Ca și concluzie față de creșterile moderate descrise în raportul european (0,2% lunar pentru produse, 0,4% pentru servicii veterinare), România se află pe o traiectorie cu mult mai abruptă — inflație generală de peste 9%, servicii de igienă scumpite cu ~16% anual, tarife veterinare majorate prin ordin de stat chiar în martie 2026, și o lovitură fiscală distinctă prin creșterea TVA la hrană de la 9% la 11%. Factorul unic față de restul Europei rămâne această suprapunere de presiuni: inflație structurală + reforme fiscale + liberalizarea prețurilor la energie. – Dr. Ștefan Vâju
