Sursa foto: Pexels/Francesco Ungaro
Generațiile Y (24-39 ani) dezvoltă o nouă custodie, custodia animalelor de companie. Uneori, chiar și după relații îndelungate, aceștia decid să se despartă și caută să împartă responsabilitățile, bunurile sau animalele de companie. Doi foști iubiți au decis o custodie comună pentru cele două pisici, Bounty (rasa British Short Hair) și Porto (salvată de pe stradă). După o relație de mai bine de șapte ani, Mirela Munteanu și fostul ei iubit au un singur punct comun: custodia celor două pisici. În societatea vitezei, tinerele generații au alte aspirații și nu se gândesc la copii. Specialiștii sunt de părere că animalele de companie au devenit copii pentru unele cupluri.
Natalitatea în ultimii ani continuă să scadă în România, asta arată ultimele date privind numărul născuților înregistrați de Institutul National de Statistică (INS). „În mai 2024 s-a înregistrat naşterea a 11.505 copii, în scădere cu 387 (-3,3%) faţă de luna aprilie 2024”, potrivit INS.
„Chiar dacă relațiile se schimbă, legătura pe care o ai cu pisicile tale rămâne constantă. E important să îți amintești că responsabilitatea față de ele nu dispare odată cu despărțirea, ci devine o oportunitate de a le oferi stabilitate și iubire, chiar și în noile circumstanțe. Custodia comună a pisicilor poate fi un mod de a le asigura continuitate în viața lor și de a păstra o parte din frumosul pe care l-ați construit împreună. În final, ce contează este binele lor și să știi că, indiferent de situație, faci tot ce poți pentru fericirea lor. O relație lungă presupune şi un respect pe care îl ai în continuare față de persoana alături de care ai petrecut ani, dar şi față de responsabilitățile asumate şi ce ați construit. Un om care se respectă şi este responsabil va arăta asta în toate contextele vieții, iar un animal de companie este o bucurie imensă, dar şi o responsabilitate”, a declarat pentru Pets&Cats Mirela Munteanu, antreprenor artist manager & RNA Management.
„Din punct de vedere psihologic, oamenii care au animal de companie se raportează la acesta ca părinte al animăluțului respectiv. Adică, așa se și comportă, îl strigă ,,hai la mama’’, „puiul meu”, „copilul meu”. Aceasta este, de fapt, proiecția rolului parental raportată la animalul lui de companie. Au un atașament puternic față de acesta, însă atunci când intervine ruptura în cuplu, ei vor face orice să rămână „copilul” cu ei. Doi tineri care stau împreună și au un cățeluș sau o pisicuță, la despărțire ar dori să păstreze animăluțul fiecare pentru el. Nu se pot despărți ușor de dragostea pe care o dau și o primesc de la acesta. Și atunci, cum fac ei să ajungă la un compromis? Unul dintre ei îl cedează celuilalt, celui care este mai atașat sau care îl îngrijește mai mult. Uneori, dorința de a revedea animalul de companie îi face pe cei doi să rămână în relații mai bune”, a declarat Florina Haritonov, psiholog și psihoterapeut, pentru Pets&Cats.
Deși nu a existat o căsnicie între cei doi, custodia comună a celor două pisici este bazată pe respect și înțelegere. Însă, din punct de vedere legal, animalele de companie nu pot fi considerate un drept comun. Avocații spun că, la noi în țară, nu există o lege clară privind custodia animalelor de companie.
„Având în vedere specificitatea relației dintre animalul de companie și stăpânii săi, s-ar impune modificarea legislației în vederea introducerii posibilității legale de stabilire și a unui program de relații personale cu stăpânul nerezident, prin care acesta să aibă posibilitatea de a petrece timp cu animalul, după separare și divorț: fie prin luare la locuința sa, fie prin scoaterea în aer liber, la plimbare și alte activități.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere și următorul aspect: un cățel sau o pisică nu gândește la fel ca un copil care, prin explicații repetate, poate înțelege situația separării părinților săi. Astfel, un domiciliu alternativ sau un domiciliu unic cu drept de vizitare din partea celuilalt stăpân poate bulversa și mai tare un animal decât o separare totală, dar situația trebuie analizată de la caz la caz. În cazul în care un astfel de program îi dăunează animalului de companie, instanța poate să revină asupra lui’’, transmite Flavia Barbur, avocat.
Ce ar trebui să aibă în vedere un judecător pentru a stabili locuința/resedința unui animal de companie și un eventual program de relații personale:
- Cine a cumpărat animalul de companie;
- Dacă animalul de companie a fost un cadou, cui a fost dăruit acesta;
- Pe al cui nume este înregistrat animalul de companie/ al cui nume este pe microcip;
- Cine a suportat costurile legate de îngrijirea animalului de companie (hrană, facturi veterinare, asigurări, etc);
- Cine s-a ocupat preponderent de animalul de companie: înregistrările veterinare care reflectă soțul care a dus animalul la veterinar sau la plimbare, cine hrănește în general animalul, cine îi golește cutia de gunoi, îi dă medicamente sau îi curăță cușca/litiera;
- Care parte este suficient de stabilă financiar pentru a susține un animal de companie;
- Cine oferă cele mai bune condiții de casă pentru găzduirea animalului de companie;
- La care părinte a fost stabilită locuința copiilor, dacă au rezultat copii din relație, iar copiii sunt atasați de animalul de companie.
Anthony McPartlin, celebrul prezentator britanic și fosta lui soție, Lisa Armstrong, au ajuns la un acord pentru a împărți îngrijirea câinelui lor. Aceasta i-a permis stăpânului nerezident să scoată câinele la plimbare și să îl ia în weekend. Însă, jurnaliștii britanici scriu că Lisa Armstrong a promis că va lupta pentru custodia completă a câinelui Hurley.
