Câinii și pisicile se numără printre cele mai iubite animale de companie din întreaga lume. Însă care dintre ele este cu adevărat loial față de stăpânii lor? O echipă de cercetători a încercat să răspundă la această întrebare printr-un studiu publicat în revista „Current Biology”, structurat în jurul unui experiment comportamental menit să investigheze reacțiile pisicilor și câinilor la absența stăpânilor în medii necunoscute. Rezultatele au oferit informații interesante despre afecțiunea și loialitatea pe care aceste animale le manifestă, potrivit The Independent.
Cine e mai loial: pisica sau câinele? Știința are un răspuns surprinzător!
Reputația pisicilor de a fi independente și uneori distante este bine cunoscută, spre deosebire de câini, care sunt adesea percepuți ca fideli și atașați de stăpânii lor. Totuși, acest studiu ne arată că felinele au o capacitate emoțională mai profundă decât credem. Cercetătorii au investigat atașamentul motanilor față de oameni folosind un experiment similar cu cel utilizat anterior pe câini. Aceștia au dorit să vadă cum reacționează pisoii la absența stăpânilor lor și cum își manifestă emoțiile la revederea lor.
Experimentul a început prin plasarea pisicii și a stăpânului ei într-o cameră, cu proprietarul stând într-un cerc marcat pe podea. Dacă pisica intra în zona cercului, stăpânul avea voie să interacționeze cu ea. După o perioadă scurtă, stăpânul a părăsit încăperea timp de două minute, lăsând pisica singură într-un spațiu necunoscut. La întoarcere, s-a urmărit reacția animalului pentru a stabili tipul de afecțiune dezvoltat.
Câini vs. pisici: afecțiune și loialitate
Rezultatele au arătat că pisicile pot forma legături sociale semnificative cu stăpânii lor, deși manifestările acestui atașament sunt adesea diferite de cele ale câinilor. Studiul a observat două tipuri principale de afecțiune la pisici: sigură și nesigură. Prima categorie se comporta relaxat și explora spațiul, având încredere că stăpânul se va întoarce. Acest comportament arată o relație bazată pe încredere și stabilitate emoțională.
În rândul pisicilor cu vârsta între 3 și 8 luni, 65,8% au arătat o legătură sigură cu stăpânii lor, în timp ce restul de 34,2% au avut un atașament nesigur. Acestea din urmă au manifestat fie suferință, vocalizare crescută, fie indiferență. Pisicile adulte au prezentat procente similare, sugerând că legătura lor cu oamenii nu se diminuează odată cu vârsta.
Câinii și pisicile: similarități în atașament
Conform studiului, pisicile și câinii dezvoltă o slăbiciune față de stăpâni într-un mod similar. Aproximativ 65% dintre animalele de companie au manifestat atașament sigur, ceea ce se apropie de proporția observată la copii.
Potrivit lui Kristyn Vitale, cercetătoare la Universitatea de Stat din Oregon (SUA), „la fel ca și câinii, pisicile demonstrează flexibilitate socială în legăturile lor cu oamenii”. Aceasta sugerează că multe pisici sunt profund atașate de stăpânii lor și îi percep ca pe o sursă de siguranță, mai ales în situații necunoscute.
Modul în care pisicile își exprimă iubirea
Deși nu sunt la fel de demonstrative ca și câinii, pisicile au propriile lor modalități subtile, dar profunde de a-și arăta afecțiunea. Dacă o felină explorează un mediu nou în prezența stăpânului ei, este un semn că se simte în siguranță alături de el.
Limbajul corpului este esențial pentru înțelegerea emoțiilor unei pisici. De exemplu, atunci când își freacă corpul de picioarele noastre sau își lasă coada să ne atingă, aceste gesturi indică apropiere și afecțiune.
Motanul care se așază cu burta în sus lângă stăpân își arată încrederea, deoarece expunerea abdomenului este unul dintre cele mai vulnerabile gesturi pe care le poate face. De asemenea, torsul pisicii este un alt indicator al afecțiunii și stării de bine, acest sunet specific fiind adesea produs atunci când felina este relaxată și mulțumită.
Comunicarea pisicii prin mieunat
Pisicile utilizează o varietate de sunete pentru a comunica atât cu stăpânii, cât și cu alte feline. Fiecare tip de mieunat are o semnificație aparte. Mieunatul scurt și repetitiv este folosit, de obicei, pentru a cere ceva, cum ar fi hrană, afecțiune sau deschiderea unei uși. Dacă acest mieunat nu își atinge scopul, pisica poate trece la sunete mai puternice sau mai prelungite, pentru a accentua dorința sa.
Mieunatul scurt și blând, care seamănă aproape cu o „salutare”, este adesea folosit pentru a-și arăta afecțiunea față de stăpân, mai ales la revenirea acasă. Pe de altă parte, mieunatul profund și puternic este asociat cu situațiile în care pisica se simte incomod sau tensionată și vrea să iasă din acel mediu.
Un alt tip de mieunat, prelungit și intens, este adesea folosit în interacțiunile dintre pisici, mai ales pentru a stabili un teritoriu sau pentru a comunica cu alte feline. Când pisica emite un sunet scăzut, atât în tonalitate, cât și în volum, poate indica disconfort sau chiar boală. În astfel de cazuri, animalul își va modifica și postura, iar comportamentul său devine mai apatic, semne clare că starea lui de sănătate poate fi afectată.
Ambele animale de companie sunt capabile de legături emoționale profunde
Concluziile studiului subliniază faptul că, deși pisicile și câinii își manifestă diferit atașamentul față de stăpâni, ambele animale de companie sunt capabile de legături emoționale profunde. Câinii tind să fie mai demonstrativi și mai „lipicioși”, în timp ce pisicile își arată afecțiunea într-un mod subtil. În ambele cazuri, animalele dezvoltă o afecțiune sigură, având încredere în stăpân ca punct de sprijin emoțional.
Atât câinii, cât și pisicile sunt animale loiale și devotate, doar că își manifestă afecțiunea în moduri diferite. Așa că, fie că ai un câine prietenos și iubitor sau o pisică rezervată și elegantă, poți fi sigur că fiecare animal de companie te consideră o parte importantă a vieții lui. Aceasta nu este doar o simplă legătură de coabitare, ci o relație autentică bazată pe afecțiune și încredere.