FOTO Freepik
În anul 1940, un câine din Franța a făcut una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale secolului XX. Marcel Ravidat, un student în vârstă de 18 ani, explora pădurea din Montignac (Dordogne), când câinele său, Robot, a început să sape într-o mică gaură lângă un copac smuls din rădăcini. Patrupedul ar fi umărit un iepure când a dat peste descoperirea care avea să fie istorică.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Câinele Robot a descoperit o peșteră plină cu opere de artă preistorice
Tânărul știa de o legendă locală: un tunel secret ar fi trebuit să ducă pe sub deal la conacul Lascaux. Alte versiuni ale poveștii, probabil doar mituri, relatau că tunelul duce la o grotă cu comori.
Curios din fire, Marcel a încercat să exploreze singur tunelul, dar a renunțat din lipsă de unelte. Ulterior, s-a întors cu trei prieteni din sat: Jacques Marsal, Georges Agnel și Simon Coencas. Cei patru prieteni au mărit gaura până a devenit suficient de spațioasă pentru a se strecura.
Ravidat a intrat primul, urmat de prietenii lui. Însă, surpriză: în loc de un tunel secret, cei patru au descoperit o peșteră care nu mai fusese vizitată de mii de ani.
„La lumina unei lanterne improvizate, au mers de-a lungul unei galerii de aproximativ 30 de metri. Pe măsură ce pasajul se îngusta, au zărit primele picturi din ceea ce azi se numește Galeria Axială”, a precizat Muzeul Național de Arheologie din Franța, notează iflscience.
„Au explorat întreaga peșteră, ale cărei pereți erau acoperiți de un bestiar fabulos, oprindu-se în fața unui gol negru care cobora către alte camere”, a mai spus muzeul.
Desenele sunt valoroase
Tinerii nu știau că erau adevărate opere preistorice, create de oameni acum 17.000 – 22.000 de ani. A doua zi, Marcel și amicii săi s-au întors cu o frânghie pentru a explora al doilea pasaj. Ravidat a coborât într-un puț de 8 metri, unde a găsit piesa centrală a peșterii: un bizon imens pictat la lumina focului sau a lampilor cu untură de animal.
Cei patru au anunțat alți localnici și au perceput o mică taxă pentru vizionarea picturilor. Apoi și-au contactat profesorul, Leon Laval, pasionat de istorie. Laval, membru al unei societăți preistorice locale, a fost puțin sceptic la început. Însă, după ce a văzut picturile, a recunoscut valoarea lor și a contactat arheologi pentru investigații.
Leon i-a sfătuit pe tineri să nu atingă picturile, iar Marcel a instalat un cort la intrare pentru a proteja peștera Lascaux, care are aproape 600 de desene cu animale: cerbi, cai (cei mai numeroși), bizoni și pisici.
Aparțin culturilor Magdaléniene timpurii
Locul nu a fost locuit permanent, ci doar temporar de artiștii preistorici care lucrau la lumina focului. Culorile erau obținute din lut roșu și ocru, oxihidroxizi de fier galbeni, cărbune negru și oxizi de mangan. Deși scopul exact al picturilor nu se știe, ele aparțin culturilor Magdaléniene timpurii.
„Animalele sunt suprapuse peste reprezentări mai vechi, ceea ce sugerează că scopul era să le reprezinte, nu doar să creeze o compoziție artistică. Majoritatea picturilor sunt departe de intrare și greu accesibile, ceea ce sugerează că acele camere ar fi fost locuri sacre sau ceremoniale”, potrivit The Met.
Rolul picturilor
Unii experți cred că picturile nu erau doar decorative. Frances Fowle, profesor la Universitatea din Edinburgh, susține că vânătorii desenau animalele crezând că astfel obțin „puteri magice” asupra prăzii pe care o vânau.
Peștera Lascaux a fost deschisă publicului în anul 1948, dar închisă în 1963 din cauza ciupercilor de pe pereți. De atunci, au fost create mai multe replici, una fiind deschisă vizitatorilor în apropiere de locația originală.
