60 de câini eutanasiați la Târgu Jiu – cel mai mare scandal al anului legat de animale. Societatea civilă cere schimbarea radicală a politicii locale

60 de câini eutanasiați într-o noapte, la Târgu-Jiu readuc în atenție problema câinilor din adăposturile publice și modul în care sunt gestionați. Legea prevede posibilitatea uciderii lor, dacă nu mai sunt locuri de cazare sau dacă nu mai există bani pentru ei, dar numai după ce au fost promovați spre adopție.

Medicul care i-a pus pus la pământ nu avea dreptul să facă eutanasii în incinta adăpostului, a anunțat în premieră Direcția Sanitar Veterinară într-un răspuns pentru Pets&Cats și G4Media.

Poliția a deschis dosar penal în rem – pentru faptă și nu pentru vreo persoană anume – pentru uciderea a animalelor cu intenție, fără drept și îi cheamă la audieri pe toți cei implicați.

Între timp, ONG-urile au prostestat și acuză „ucidere în masă”.

„Nu pot să blochez activitatea, că vor ei. Am urmat toți pașii legali. Le-am zis de șase luni să vină să ia câinii, eu îi dau cu drag, cheltuiala pentru eutanasie este mai mult decât dublă”, a declarat în 13 august, pentru G4 Media, Nicolaie Oprean, directorul asociației care se ocupă de gestionarea câinilor fără stăpân, Serviciul Județean pentru Ocrotirea Animalelor fără Stăpân Hunedoara.

Ce spune legea

Eutanasia este singura procedură admisă de lege pentru suprimarea vieții unui animal și reprezintă sacrificarea prin procedee rapide și nedureroase, așa cum se arată în ordonanța de urgență 55 din 21 noiembrie 2001, privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fără stăpân.

Câinii din adăposturile publice pot fi eutanasiați dacă sunt agresivi, au boli cronice și incurabilie sau dacă sunt neadoptați după 14 zile lucrătoare de la sosirea în locul unde sunt cazați. În anumite condiții, însă: dacă nu mai sunt locuri de cazare sau dacă nu mai sunt resurse pentru păstrarea patrupedelor. Înainte de a emite decizia de eutanasiere, câinii trebuie promovați pentru adopție, astfel încât oamenii să știe de existența lor și să cunoască intervalul orar în care pot merge în adăpost să îi vadă.

Adopția se poate face fie fizic, fie de la distanță și în acest caz câinele rămâne în adăpost, dar proprietarul suportă toate costurile.

Ce s-a întâmplat

Primăria Târgu Jiu a delegat anii trecuți atribuția de gestionare a câinilor fără stăpân către Asociația „Serviciul Județean pentru Ocrotirea Animalelor fără Stăpân Hunedoara”. La începutul lunii iulie, primarul a cerut asociației eutanasierea câinilor cazați în adăpostul public de cel puțin trei luni.

Toți câinii din adăposturile figurează pe pagina de internet a asociației, însă ONG-urile spun că nu este suficient. „Listele de pe site nu sunt actualizate, unii câini sunt dați de mult, nu am știut care sunt propuși pentru eutanasiere, trebuia să fie nominalizați, ca să știm pe cine să salvăm. Am cerut o șansă reală la viață pentru acești câini, am mers noi și am făcut poze și apoi le-am pus pe internet, să îi vadă lumea și să știe de ei”, explică Ana Lemnaru, de la Asociația K9, pentru G4 Media.
În 12 august asociația care gestionează adăpostul a pus în aplicare solicitarea primăriei de eutanasiere.

Medicul Marian Todor, cel care a făcut eutanasierile, a explicat în 13 august pentru G4 Media că „întreaga procedură s-a făcut cu respectarea prevederilor legale, iar protocolul a constat în tranchilizare și administrare intravenoasă. Procedura a durat, în funcție de câine, între 3 și 8 minute”, lucru care a i-a revoltat pe reprezentanții ONG-urilor.

Patricia Paraschischiv, medic veterinar și reprezentant al Asociației „Pro Animals” spune, pentru G4 Media, că „nu s-a făcut eutanasiere, ci ucidere în masă. De la injectarea soluției, până la încetarea funcțiilor vitale durează 30 de minute, or directorul asociației a declarat că toți cei 60 de câini au fost omorâți în trei ore. Deci, trei minute la un câine. Cadavrele au dispărut. De unde știm noi sigur că animalele nu mai respirau când au fost strânse și depozitate în saci?”

Anchete

Același medic care are contract cu adăpostul, pentru eutanasiere, spunea, în 13 august, pentru G4 Media, că are punct de lucru în incintă. Într-un răspuns pentru G4 Media, Direcția Sanitar Veterinară Gorj a arătat că că „nu a identificat un punct de lucru al medicului veterinar Marian Todor în județul Gorj”, ceea ce înseamnă că nu avea dreptul să eutanasieze în acel loc, adică în incinta adăpostului.

Mai mult, Direcția Sanitar Veterinară Gorj a precizat pentru presa locală că adăpostul public nu avea autorizație de funcționare la data la care a eutanasiat cei 60 de câini.

Florin Gorcea, director DSVSA Gorj, pentru Viața Gorjului: „ Toți agenții economici aflați sub incidența acestui ordin de înregistrare a adăposturilor de animale aveau obligația să se autorizeze până pe 7 august, conform noii legi. Cei de la adăpostul public au depus documentația ieri (n.r. – marți, 20 august). Trebuia până pe 7 august, dar a durat până să obțină documentele necesare”.

Prin urmare, DSV verifică dacă adăpostul a respectat toate etapele dinainte de eutanasiere. Cercetări sunt și la poliția județeană Gorj: „ Este cercetare in rem, se cercetează fapta uciderea animalelor cu intenție, fără drept. Au fost solicitate documentele care au stat la baza deciziei de eutanasiere și au început audierile persoanelor implicate”, a precizat pentru G4 Media purtătorul de cuvând al IPJ Gorj, inspectorul pricipal Miruna Prejdeanu.

Europarlamentul independent, ales vicepreședinte al Parlamentului European, Nicu Ştefănuţă a trimis o interpelare către Comisia Europeană cu două puncte: dacă eutansierea de la Târgu-Jiu corespunde normelor în vigoare și ce trebuie făcut pentru ca această măsură să fie dispusă doar ca ultima soluție.

Ce face societatea civilă

În timp ce autoritățile fac anchetă, societatea civilă se revoltă și protestează. Sute de persoane s-au adunat vineri, 23 august, în centrul orașului din Târgu Jiu și au cerut oprirea „masacrului” și încurajarea adopțiilor.

Oamenii ar fi vrut să stea de vorbă cu reprezentanții primăriei, dar nu au fost primiți, așa că au lăsat o scrisoare deschisă, prin care solicită renunțarea definitiv la măsura eutanasierii și alocarea unui buget anual pentru sterilizări gratuite. Dacă există voință, se găsesc și soluții, spun reprezentanții ONG-urilor. „ Cerem organizarea de campanii de promovare a adopției animalelor, săptămânal sau lunar, astfel încât în adăpost situația să fie ținută sub control și pentru a evita recurgerea la măsura extremă – eutanasia, precum și protocoale de colaborare cu ONG-urile, care să acorde sprijin pentru sterilizarea câinilor”, precizează Patricia Paraschiv, de la Pro Animals, pentru G4 Media.

Adăpostul public din Târgi-Jiu are o capacitate de 500 de locuri. Directorul asociației care gestionează adăpostul, Nicolaie Oprean: „Câinii eutanasiați au stat 11 luni la noi. Dacă voiau să îi salveze, îi salvau. Am făcut târg de adopții, am stat ca proștii în fața porții adăpostului și nu a venit nimeni. Am împărțit flyere prin oraș, se știa. Problema e la câinii cu proprietari, care nu sterilizează. În șapte luni am capturat 1242 câini, din care trei sferturi s-au adoptat”.

În 13 august, în adăpostul public din Târgu-Jiu erau 425 de câini. După eutanasierea masivă, iubitorii de animale s-au activat. În prezent, în adăpostul public din Târgu Jiu mai sunt 220-230 de câini.

În scrisoarea deschisă transmisă primăriei, ONG-urile arată că „ o femelă nesterilizată, împreună cu urmașii ei, poate produce în 6 ani 67.000 de exemplare”. Este doar o chestiune de timp până când cele 500 de locuri – cât are capacitate adăpostul public- se vor umple din nou și vor trebui luate măsuri.

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ PRIMARULUI MUNICIPIULUI TÂRGU JIU – MARCEL ROMANESCU

Moartea câinilor nu este o soluție pentru rezolvarea unei probleme sociale. Indiferent de abordarea acestei probleme, măsurile extremiste nu vin cu rezolvarea. În 2013, s-a aprobat legea care prevede eutanasierea câinilor în masă, în adăposturile publice.

Considerăm că am evoluat. Suntem în anul 2024, iar problema câinilor fără stăpân a rămas nerezolvată din cauza abordării greșite a măsurilor aplicate haotic și iresponsabil.

Este clar că uciderea în masă nu rezolvă nimic. Altfel cum vă explicați eșecul?

Străzile sunt pline de animale singure, adăposturile sunt pline.

Aceeași lege care permite eutanasierea în masă permite și abordarea unei viziuni care respectă toate ființele, oameni și animale.

Mai exact, conform OUG 155/2001, privind gestionarea câinilor fără stăpân, termenul de eutanasiere „poate fi modificat motivat”.

Evident, există exemple de bune practici pe care le puteți lua oricând în considerare. Principiul „nu a mai făcut nimeni” nu există în acest caz.

În 2016, Primăria Capitalei, prin ASPA București, și-a asumat o schimbare totală de viziune. Primăria Capitalei nu a mai eutanasiat câini din 2016, cu toate că legea permite acest lucru. În acest moment, activitatea ASPA București se traduce simplu: campanii gratuite de sterilizări și microcipări, controale din poartă în poartă cu poliția, campanii de informare, campanii de promovare a adopției, colaborare cu ONG-urile din domeniu.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că gestionarea acestei problematici – a câinilor fără stăpân – nu ține numai de autoritățile publice centrale sau locale, ci și de societatea civilă, ceea ce în sistemul normativ intern echivalează cu obligarea asociațiilor ce au ca obiect de activitate protecția animalelor să contribuie în mod efectiv, inclusiv material, și nu numai declarativ, la aplicarea soluțiilor prin care se urmărește gestionarea acestui fenomen

Demnitatea umană, sub aspect constituțional, presupune două dimensiuni inerente, respectiv relațiile dintre oameni, ceea ce vizează dreptul și obligația oamenilor de a le fi respectate și, în mod corelativ, de a respecta drepturile și libertățile fundamentale ale semenilor lor, precum și relația omului cu mediul înconjurător, inclusiv cu lumea animală, ceea ce implică, în privința animalelor, responsabilitatea morală a omului de a îngriji aceste ființe într-un mod de natură a ilustra nivelul de civilizație atins. (Decizia nr.1/2012 a CCR)

Pentru aceasta vă solicităm următoarele:

1. Retragerea Municipiului Târgu Jiu din ADI Hunedoara și desfășurarea activității prin propriul serviciu înființat în subordinea Consiliului Local sau al Primarului (Exemplu: Adăpostul public Brănești, Ilfov. Contact: Niculae Cismanu, primar – 0749.229.225);
2. Renunțarea definitiv la metoda eutanasierii (Exemplu: în adăposturile publice Buftea și Brănești, din Ilfov, nu s-a eutanasiat niciodată). Evident, excepție fac cazurile medicale, atunci când calitatea vieții animalelor este afectată, iar animalele suferă real.
3. Punerea în funcția de șef al Serviciului de Gestionare a Câinilor fără Stăpân a unei persoane specializată cu studii superioare, cu experiență în management de cel puțin 2 ani și experiență în activitatea de protecție a animalelor, experiență ce poate fi demonstrată prin documente;
4. Alocarea unui buget anual pentru campanii de sterilizări și microcipări gratuite, de cel puțin 150.000 de lei/an. Conform art. 2^1 din OUG 155/2001, cu modificările și completările ulterioare: În vederea reducerii populației de câini fără stăpân, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și consiliile județene pot asigura din bugetul local subvenționarea costurilor privind sterilizarea, respectiv, după caz, identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân ce aparțin rasei comune sau a metișilor acestora, aflați pe raza unităților administrativ-teritoriale;
5. Monitorizarea periodică (împreună cu organele în drept și în colaborarea cu ONG-urile de profil) privind respectarea legislației privind sterilizarea obligatorie, microciparea și înregistrare în RECS a câinilor cu proprietar Organizarea de controale lunare, cu poliția locală, din poartă în poartă, pentru a verifica proprietarii de câini dacă respectă legislația în vigoare (toți câinii de rasă comună trebuie sterilizați, microcipați, înregistrați în RECS);
6. Organizarea de campanii de promovare a adopției animalelor, săptămânal sau lunar, astfel încât în adăpost situația să fie ținută sub control și pentru a evita recurgerea la măsura extremă – eutanasia;
7. Crearea unei rețele de voluntari, aprobarea unei hotarari de Consiliu local care reglementeaza voluntariatul la nivelul Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân din cadrul Primăriei Târgu Jiu și promovarea parteneriatului public privat;
8. Încheierea unor protocoale de colaborare cu ONG-urile naționale, locale, și internaționale cu activitate în protecția animalelor pentru promovarea adopției și sprijin în sterilizarea câinilor din adăpostul public din Târgu Jiu;
9. Organizarea de cursuri lunare privind respectul față de animale în școlile din Târgu Jiu, în colaborare cu ONG-urile locale și cu voluntari.
10. Realizarea unui plan de intervenție în teren, în colaborare cu DSVSA Gorj și Biroul Protecția Animalelor din cadrul IPJ Gorj, cu scopul de a combate abandonul animalelor și de a responsabiliza marea masă.

Pe lângă acești pași concreți, vă mai cerem ceva:

Să vă aliniați vremurilor moderne în care trăim, să fiți deschis unor viziuni moderne și umane, cu privire la  animale și drepturile acestora la viață.

Problema câinilor fără stăpân este o problemă care ne privește pe toți: autorități, cetățeni și ONG-uri, motiv pentru care ea trebuie rezolvată împreună/colaborare, prin realizarea unor strategii eficiente care să respecte prevederile Convenției Europene a Drepturilor Animalelor și a Demnității umane.

Trebuie reținut faptul că, o femelă nesterilizata, impreuna cu urmasii ei  poate produce în 6 ani, 67.000 de exemplare.

În acest ritm, uciderea în masă nu este modalitate acceptabilă de rezolvare a situației, ci o perpetuare a acesteia, fapt dovedit de cei 23 de ani trecuți de la adoptarea OUG155/2001. Ucigand caini in masa, tratam efectul, nu cauza. Cauza care se afla la radacina acestei probleme este reprezenta de lipsa unor programe eficiente de sterilizare, microcipare si adoptie.

Potrivit art.7.7.6 din Recomandările OIE-controlul populației canine: Eutanasierea câinilor, folosita ca singura metoda, nu este o măsură de control eficienta.

Cel mai eficient mijloc de a reduce răspândirea mușcăturilor provocate de câini sunt educarea si responsabilizarea proprietarului (pct.10)

Pentru siguranța copiilor noștri, trebuie să prevenim pericolul.

Pentru construirea unei comunități civilizate, trebuie să renunțăm la extremism și să alegem să fim umani și eficienți. Un copil care crește văzând animale chinuite pe stradă zi de zi va fi un adult lipsit  de empatie și toleranță. Pentru că se obișnuiește cu suferința. Este datoria dumneavoastră legală și morală să respectați viața, să promovați un comportament responsabil, să dați dovadă de empatie și toleranță.

Noi vă suntem alături, ne dorim să vă devenim parteneri așa cum am dorit dintotdeauna.

Legiuitorul a stabilit că:  Asociațiile și fundațiile pentru protecția animalelor interesate asistă la acțiunile de capturare, adăpostire, deparazitare, vaccinare, sterilizare și revendicare sau adopție a câinilor fără stăpân, efectuate de către serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, respectiv de către operatorii serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, în baza unei solicitări scrise.

Informațiile cu privire la acțiunile de capturare, adăpostire, deparazitare, vaccinare, sterilizare și revendicare sau adopție a câinilor fără stăpân se comunică asociațiilor și fundațiilor pentru protecția animalelor înregistrate care au solicitat participarea la acțiunile prevăzute la alin. (1), prin mijloace electronice, și trebuie publicate pe site-urile web ale serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân.

Asociațiile și fundațiile pentru protecția animalelor pot fi reprezentate la operațiunile de eutanasiere de către medici veterinari prevăzuți la alin. (2).

În cazul în care există câini cu condiții medicale care necesită îngrijiri medicale de specialitate, asociațiile și fundațiile de profil pot prelua câinii fără a aștepta termenul legal de adopție, cu obligativitatea acestora de a nu mai da câini spre adopție înainte de împlinirea termenului legal de revendicare.

Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, respectiv operatorii serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân sunt obligați să asigure tuturor animalelor cazate în adăposturile publice hrană și apă în cantitate suficientă, posibilitate de mișcare suficientă, tratament medical, îngrijire și atenție, în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 205/2004, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile anexei nr. 1 la ordonanța de urgență.