Sursa foto: Freepik / wirestock
Câinii adoră jucăriile lor, fie că e vorba de un spaniel care nu se satură de minge sau de un flat-coat care nu poate renunța la ursulețul său care chițăie. Dar un studiu recent sugerează că unii câini pot chiar să arate semne de comportament adictiv față de jucării.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Ce înseamnă „dependență” la câini
La oameni, dependețele comportamentale implică repetarea unor activități care inițial aduc plăcere, dar care pot provoca probleme pe termen lung – exemple includ jocurile de noroc sau dependența de internet.
Cercetătorii spun că unii câini pot avea un tipar similar, manifestând o nevoie constantă de a interacționa cu jucăriile lor, notează The Guardian.
Studiul cercetătorilor din Viena
Stefanie Riemer, co-autoare a studiului de la Vetmeduni Vienna, explică că atât factorii genetici, cât și cei de mediu, pot influența aceste comportamente.
„Credem că componenta genetică este destul de puternică”, spune Riemer, menționând că studiul a descoperit diferențe între rase, iar proprietarii câinilor cu comportamente adictive nu păreau să le încurajeze activ.
Cum s-a desfășurat studiul
Cercetătorii au studiat 105 câini (56 masculi și 49 femele), cu vârste între 1 și 10 ani, selectați pentru motivația lor „excesivă” față de jucării.
Fiecare proprietar a realizat mai multe exerciții cu câinele într-o cameră special amenajată, folosind o jucărie preferată de câine. Printre activități se numărau:
- joaca propriu-zisă
- lăsarea câinelui singur cu jucăria
- aruncarea jucăriei
- plasarea jucăriei într-o cutie lângă un puzzle cu hrană
- punerea jucăriei pe un raft inaccesibil
Cercetătorii au filmat exercițiile și au evaluat comportamente precum:
- săritul către jucărie
- lătratul sau schelălăitul când jucăria nu era accesibilă
- încercarea de a ajunge la jucărie
- refuzul hranei atunci când era disponibilă
Ce au descoperit
Rezultatele au arătat că 33 din cei 105 câini aveau scoruri peste medie, ceea ce sugerează o tendință ridicată spre comportament adictiv, cu cea mai mare proporție de cazuri la terrieri și ciobănești.
Mai mult, câinii cu astfel de comportamente au obținut scoruri mai mari în ceea ce privește:
- dorința intensă de a avea jucăria
- lipsa de autocontrol
- perceperea jucăriei ca foarte importantă
Acești câini au fost evaluați și printr-un chestionar completat de proprietari, confirmând comportamentele adictive.
Dependență sau doar pasiune?
Riemer subliniază că nu toți „ball junkie”-ii sunt dependenți:
„Dependența implică consecințe negative pentru individ. Dacă un câine nu poate face față lipsei jucăriei, este mai degrabă un comportament asemănător dependenței, nu o dependență propriu-zisă.”
Dr. Serge Ahmed, expert în dependențe la CNRS și Universitatea din Bordeaux, afirmă că mai sunt necesare cercetări pentru a înțelege cât de cronice sunt aceste comportamente și cum afectează câinii.
Ce înseamnă pentru proprietari
Deocamdată, studiul nu poate oferi recomandări exacte pentru gestionarea acestor comportamente, dar poate ajuta proprietarii să observe semnele unui interes excesiv pentru jucării și să ia măsuri pentru echilibrul emoțional și fizic al câinelui.
Sfaturi practice pentru proprietarii de „ball junkie”
- Oferă varietate: alternează jucăriile și tipurile de activități.
- Stabilește reguli clare: învață câinele să se oprească din joacă la comandă.
- Evită recompensele exagerate pentru obsesia față de jucării.
- Observă semnele de stres: lătrat excesiv, frustrare sau agresivitate când jucăria nu e disponibilă.
Citește și:
Funcționează vaccinul pentru boala Lyme la câini și pisici? Ce spun medicii veterinari
