Ce înseamnă să fii foster pentru animale: Bucurii, provocări și lecții de viață de la cei care salvează suflete

Voluntarii care se dedică programelor de fostering (sau plasament temporar) împărtășesc emoțiile, satisfacțiile și dificultățile prin care trec, dar și cum reușesc să aibă grijă și de propria lor stare de bine.

După ce a adoptat doi Labradori de la un adăpost local, Tamara Daily a decis să se implice și mai mult, devenind foster parent pentru câini. Trăind în Ohio, o zonă cu o concentrație mare de ferme de pui, a întâlnit mulți câini folosiți pentru reproducere. Unul dintre cele mai grele momente, povestește Tamara, a fost să vadă cât de traumatizați erau unii dintre ei. Un câine era atât de speriat încât făcea pe el de frică atunci când venea un curier la ușă, notează Humane World for Animals.

Fascinată de experiențele celorlalți voluntari, Tamara, profesor de psihologie la Universitatea din Mount Union, a decis să studieze fenomenul. Cercetarea ei a arătat că, în general, voluntarii au o experiență extrem de satisfăcătoare, cu un nivel scăzut de epuizare emoțională și stres. Oamenii consideră că cele mai mari recompense sunt să vadă animalele adoptate în familii iubitoare și să le urmărească transformarea. Totuși, au menționat și provocări, cum ar fi îngrijirea câinilor cu probleme de comportament, suferința de a-i vedea în durere sau dificultatea de a se despărți de ei după ce sunt adoptați.

“Fostering-ul este cu adevărat important și merită, în ciuda durerii emoționale care apare uneori.” – Kirsten Peek, Humane World for Animals

Când bucuria de a salva un suflet se împletește cu emoția despărțirii

Kirsten Peek, manager de relații cu publicul la Humane World for Animals, a trecut prin toate aceste etape, după ce a avut în grijă peste 100 de animale. Pentru ea, unul dintre cele mai dificile momente este să-și ia rămas-bun de la puii ei temporari. Spune că plânge de fiecare dată.

Pentru a face față, Kirsten își amintește mereu că scopul fostering-ului este tocmai acela de a-i lăsa să plece. “I-am învățat ce înseamnă siguranța și iubirea, le-am oferit îngrijire și, sper, le-am dat puțină reziliență. Acestea sunt lucruri pe care se vor baza pentru tot restul vieții lor alături de familiile adoptive”, explică ea.

Înainte ca un animal să plece, Kirsten îi ține un mic discurs de încurajare. Îi spune că o schimbare poate fi înfricoșătoare la început, dar că se va adapta și va fi fericit în noua sa casă. Recunoaște zâmbind că, de fapt, acest discurs e mai mult pentru ea.

Chiar și după ce un animal pleacă, e normal să-ți faci griji pentru el. Tamara se gândește des la foștii ei pui. Păstrează o colecție de fotografii care-i amintesc de toate momentele frumoase petrecute împreună. Ba chiar ține legătura cu unii adoptatori care îi trimit periodic noutăți despre câini.

Fostering-ul poate fi dificil pe alocuri, dar acele momente sunt de cele mai multe ori umbrite de satisfacția imensă pe care o simt voluntarii când ajută animalele și organizațiile locale. „Cred că fosterii sunt coloana vertebrală a multor adăposturi și asociații”, spune Kirsten.

Tamara adaugă că una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri a fost să vadă cât de reziliente sunt animalele. Chiar și unii dintre cei mai retrași câini au devenit plini de viață și fericiți în casa ei. „Când îi vezi cum se transformă așa, aceea este adevărata recompensă”.

4 metode prin care te poți proteja emoțional ca părinte adoptiv

1. Alege organizația potrivită pentru tine. Gândește-te cât de implicat vrei să fii în procesul de adopție. Unii voluntari se simt mai confortabil întâlnindu-i pe viitorii adoptatori și oferindu-le direct detalii despre animalul pe care-l au în grijă. Dacă acest lucru este important pentru tine, întreabă asociațiile dacă susțin voluntarii în a oferi consiliere pentru adopție.
2. Stabilește-ți limite clare. Dacă Tamara are în grijă un câine cu probleme de sănătate sau de comportament care necesită multă atenție, următoarea dată va cere un câine cu nevoi mai mici. Kirsten, pe de altă parte, își alege “o mare aventură de foster pe an”, cum ar fi o cățelușă care a născut sau pui care au nevoie să fie hrăniți cu biberonul. Restul anului are în grijă animale pe termen scurt.
3. Nu uita de bunăstarea propriilor animale de companie. Dacă mai ai animale în casă, observă cum se simt și ele. Unora le place să aibă mereu prieteni noi, în timp ce altele se adaptează mai greu.
4. Ține minte momentele frumoase. Păstrează amintiri, precum colecția de fotografii a Tamarei, pentru a-ți reaminti de impactul pozitiv pe care îl ai în viața acestor suflete.

Citește și:

Care sunt cele mai periculoase alimente pentru pisici și câini pe care stăpânii le oferă accidental / Medicul veterinar Beatrice Ilea atrage atenția: „Par alimente obișnuite, dar pot fi chiar letale!”

Ce se ascunde în spatele imaginilor cu animale care circulă online: Psihologul Cosmin Badea dezvăluie totul / „Este o infuzie de hormoni care creează o stare de beatitudine”