INTERVIU Ioana Casetti, actrița care deține cel mai vechi adăpost de câini din România. Cum a reușit cea mai frumoasă femeie a anilor ‘60 să lupte pentru libertatea animalelor: „Mereu primesc felicitări, însă puțini sunt cei care se oferă să se implice, să doneze”

Ioana Casetti este actriță, antreprenor, iar la sfârșitul anilor 1960 a fost considerată cea mai frumoasă femeie din București, după ce și-a făcut debutul în filmul „De trei ori București”. Frumusețea, naturalețea și devotamentul sunt doar câteva dintre trăsăturile care o definesc pe Casetti. Pe lângă toate aceste calități, actrița a reușit să salveze, în aproape trei decenii, mii de câini abandonați, schingiuiți și rătăciți.

Ioana Casetti este președinta Comitetului Național pentru Protecția Animalelor (CNPA) și deține, din anul 2000, adăpostul de câini din Mogoșoaia. Nu a fost deloc ușor să obțină acest adăpost, care a fost înființat în anul 1985 de personalități remarcabile ale societății românești, iar astăzi găzduiește peste 120 de câini care locuiesc în armonie și iubire. Adăpostul de câini are o suprafață de 2.000 mp plus alți 1.000 mp obținuți recent, pentru a îndeplini nevoile patrupezilor.

Ioana a dat tot ce a avut mai bun pentru animale, fără a beneficia de un specialist în comunicare (PR) care să îi obțină contracte sau să îi ușureze munca de antreprenor, fără a avea o „strategie de marketing” și fără a obține avantaje în nume propriu. În plus, ea lucrează ca freelancer în propria firmă. A făcut toate aceste lucruri pentru a răspândi din bunătatea ei și pentru a da glas sufletelor necuvântătoare.

Povestea actriței este înduioșătoare: câini salvați din chinuri greu de imaginat, sute de animale salvate de la abandon, lupta cu autoritățile și eforturile pentru libertatea câinilor.

Să vrei, să crezi și să faci, criterii pe care se bazează actrița, Ioana Casetti

Redăm interviul integral acordat de actriță pentru Pets&Cats:

Reporter: Cum v-ați dat seama că adăpostul are nevoie de dvs.? Ce însemnă să deții un adăpost de animale?

Ioana Casetti: Am crescut cu cățeii în acasă, în București, cu cățel, cu o pisicuță. Dumnezeu mi-a ghidat pașii. Povestea a plecat din copilărie și, datorită părinților, care mi-au inspirat această responsabilitate și cumpătare de a salva animăluțe, am reușit să mă ocup de acest adăpost.

Un adăpost trebuie să fie pentru salvarea câinilor aflați în suferință, pentru cei abandonați. Adăpostul a fost construit în 1985, pe pământul care a aparținut marelui poet Mihai Beliuc. Atunci au încropit un mic adăpost, cu sprijinul Primăriei, iar eu l-am preluat în 2000. Când am intrat prima dată în adăpost și am văzut condițiile, lipsa de omenie, atunci am realizat că trebuie să fac ceva. Erau peste 300 de câini ținuți în condiții improprii, fără iarbă, deși în documente figura că s-au cheltuit milioane pe flori exotice și iarbă, însă, în realitate, nu era decât piatră. Între dorință și putință este o diferență ca de la cer la pământ.

Un adăpost trebuie să aibă toate avizele sanitare, financiare, asta presupune angajați, fose, spații de o anumită dimensiune, să asiguri medicamente, să ai contracte cu vidanje, contract cu un medic veterinar permanent. Astfel sunt monitorizată și înscrisă într-un registru al ONG-urilor. În acest registru, dacă am obținut cele două aprobări esențiale, orice companie care dorește să mă sponsorizeze sau să doneze mâncare și are posibilitate, poate să mă contacteze și să ajute. Dacă nu sunt autorizat și nu există registru, nici ei nu te pot ajuta.

Reporter: Câți câini aveți în momentul de față în adăpost? Cum vă descurcați? V-a afectat inflația colaborările?

Ioana Casetti: În adăpost, în padocuri, țin câte doi câini, iar în prezent am în grijă peste 120 de câini. Am avut și 300. În trecut, aveam contracte importante, dar acum este din ce în ce mai greu. Inflația galopantă se resimte îngrozitor. Înainte, în urma colaborărilor, primeam mâncare: deschideam ușa mașinii și cădeau salamuri sau cașcavaluri, iar acum primesc salate, morcovi și câteva bucăți de carne. Astfel, am ajuns să cumpăr carne, iar dacă nu m-ar ajuta fundația celebrei actrițe Brigitte Bardot și alte colaborări, ar fi copleșitor.

Primesc mereu felicitări, atât în mediul online, cât și în persoană, însă puțini sunt cei care se oferă să se implice sau să doneze.

Reporter: Cât de benefică este adopția din alte țări?

Ioana Casetti: Eu practic foarte puțin adopțiile. Nu se fac ușor. Lucrez cu parteneri din Germania și am ales două organizații cu care colaborez pentru că au acceptat să pot vedea câinii chiar și după 12 ani de la adopție. Cățeii care au plecat acum 7 ani din adăpostul nostru îi pot vedea și astăzi. Vreau să mă asigur că sunt bine. În adăpost avem o pisică, și, atunci când dăm un câine spre adopție, facem teste de compatibilitate. Pregătirea unui câine pentru adopția într-o altă țară durează. Trebuie să fac poze din toate unghiurile, să trimit video-uri care să arate că se înțelege cu pisica, în cazul în care viitorul stăpân are una. După ce trimit pozele, colaboratorii se ocupă de promovarea pe site. Viitorul stăpân plătește transportul câinelui din România până în Germania, microcipul, vaccinul și alte cheltuieli.

Spre deosebire de noi, cetățeanul străin a înțeles că, dacă nu vrei să ai câini pe stradă și să eviți neglijența, atunci te implici, chiar dacă nu vizitezi adăposturile, dar contribui.

Reporter: Un adăpost de animale poate genera profit?

Ioana Casetti: Unele adăposturi, da, pot genera profit. Adăpostul nostru este mai mult familial. Eu m-am concentrat pe a crea o poveste de suflet. Atunci când ai 600 de câini, nu te poți dedica în totalitate fiecăruia. În adăpost, am câini care au 17 ani, care nu au putut pleca și nu au fost adoptați. Sunt fericită, am obținut încă 1000 de metri în spatele adăpostului pentru libertatea câinilor, ies în gașcă. Sunt foarte fericiți atunci, nu au nevoie de nimic altceva decât să fie eliberați din padocuri. Nu poți spune că este un adăpost adevărat atunci când toți câinii sunt închiși în spații mici.

Reporter: Cum s-au schimbat autoritățile din anul 2000 și până acum?

Ioana Casetti: Cei de la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor erau considerați drept hingheri atunci când ridicau câini de pe stradă, fără ca cineva să știe unde ajung. În prezent, mă bucură ce văd: Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) și Protecția Animalelor Ilfov fac o treabă bună, datorită campaniilor de sterilizare în masă, iar voluntarii ajută la transmiterea informațiilor din poartă în poartă. Au fost omorâți mii de câini, tragedia de la Târgu Jiu fiind doar un exemplu, semnalată de cetățenii care sunt conectați la tehnologie. În trecut, aflai că dispăreau câini, vedeai gropi, dar nu aveai posibilitatea de a filma sau fotografia, nu exista dovada. Acum, aproape toată lumea are un telefon mobil, iar acesta este norocul animalelor. Legislația a devenit oarecum favorabilă pentru câini, dar mai este mult de muncă.

Reporter: Problema câinilor abandonați pleacă de la educație și lipsa de finanțe?

Ioana Casetti: Nu, nu vreau să mai cred asta. Poți să-i dai câinelui o mâncărică, cum mănânci tu, să nu-l lovești, să nu-l ții în lanț sau să-l pui în capătul unei grădini. Asta ține de educație, dar ține și de omenie.

Își continuă cu succes cariera de actriță

Ioana Casetti își ancorează întotdeauna performanțele în realitate, indiferent de rolul pe care l-ar putea juca. Ea a cucerit publicul într-o perioadă incertă și a jucat alături de cei mai iubiți și titrați actori români, printre care Ion Dichiseanu, Cornel Patrichi sau Dem Rădulescu. Recent, a jucat în filmul de comedie „Tati part-time”, iar în perioada următoare va juca într-un serial românesc de succes. Cu toate acestea, Casetti își dorește mai mult, libertatea câinilor fiind pe primul loc.

„Încerc să văd partea pozitivă a lucrurilor, iar dacă mă uit în ograda mea, știu că mai sunt multe de făcut, dar, în același timp, știu că pot să mă uit în ochii tuturor, să-mi asum greșelile și sunt liniștită că de patru ori pe săptămână le dau celor peste 120 de câini mâncare gătită”, a spus ea, pentru Pets&Cats.