Sursa foto: Freepik
Eforturile de a prelungi viața câinilor avansează în paralel cu cercetarea longevității umane, având beneficii potențiale pentru ambele specii, transmite The Guardian. Câinii, adesea considerați „cel mai bun prieten al omului”, împărtășesc cu oamenii boli legate de vârstă, medii și obiceiuri similare, ceea ce îi face subiecți valoroși pentru studiul îmbătrânirii.
Loyal, un start-up biotehnologic, urmează să lanseze LOY-002, o pastilă zilnică, cu aromă de carne de vită, concepută pentru a prelungi durata de viață sănătoasă a câinilor cu cel puțin un an. Pastila vizează schimbările metabolice asociate cu îmbătrânirea, având scopul de a reduce fragilitatea prin limitarea creșterii insulinei. Celine Halioua, CEO al Loyal, notează: „Descoperirea modului de prevenire a declinului canin legat de îmbătrânire este un indicator puternic pentru a face același lucru cu oamenii.”
Loyal a strâns 125 de milioane de dolari de la investitori, în parte datorită termenelor mai scurte necesare pentru studiile canine în comparație cu cele umane.
În mod similar, Dog Aging Project investighează rapamicina, un medicament care s-a dovedit promițător în prelungirea duratei de viață și atenuarea tulburărilor legate de vârstă la șoareci. Rapamicina este deja utilizată la om ca imunosupresor, dar efectele sale asupra longevității rămân neaprobate. Codirectorul proiectului, Daniel Promislow, subliniază potențialul său: „Ceea ce facem noi este echivalentul unui studiu de 40 de ani pe oameni.”
Primele rezultate sugerează că rapamicina ar putea prelungi durata de viață a câinilor cu trei ani, îmbunătățind în același timp funcțiile cardiace și cognitive.
Cercetarea explorează, de asemenea, efectele specifice sexului, iar datele privind pre- și post-sterilizare oferă informații relevante pentru studiile privind menopauza și histerectomia (intervenție chirurgicală prin care este îndepărtat uterul) la om. Kate Creevy, responsabilul veterinar al proiectului, subliniază potențialul translațional al acestor rezultate.
Experți precum profesorul Tom Rando consideră că aceste studii sunt cruciale pentru înțelegerea îmbătrânirii umane. „Cu cât devine mai uman animalul pe care putem testa medicamentele noastre pentru longevitate, cu atât mai multă încredere putem avea că aceste medicamente vor funcționa și la oameni”, afirmă el.
Cu toate acestea, provocările rămân. Jamie Justice, profesor de gerontologie, subliniază necesitatea unui biomarker al îmbătrânirii universal acceptat pentru a permite testele pe oameni. Fără acesta, cercetătorii nu pot testa în mod concludent medicamentele pentru longevitate pe oameni, în ciuda rezultatelor promițătoare obținute la câini.
