Sursa foto: Unsplash
Atunci când ieșim cu câinele la plimbare, trebuie să avem în vedere că nu putem lăsa acasă punguțele pentru colectarea deșeurilor canine. Însă, cum cumpărăm aceste punguțe? Și cum împăcăm materialul din care sunt făcute pungile cu nevoia și grija tot mai mare pentru sustenabilitate și mediul înconjurător?
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Dacă ne uităm spre Marea Britanie, de exemplu, 1.000 de tone de excremente canine ajung zilnic pe jos, scrie The Guardian într-un material care dezbate problema sustenabilității în rândul industriei producătoare de săculeți sau punguțe pentru deșeurile canine.
Pungile pentru deșeuri canine: Multe tipuri care produc confuzie în rândul clienților
Laura Young, deținătoarea unui câine din rasa Cavapoo, specialistă în științele mediului, spune că „Să ai un câine e un plus la stilul de viață. Eram conștientă că vreau să evit un impact negativ asupra mediului. Știam că pungile compostabile nu sunt soluția. Dar la început, doar pe acelea le-am găsit, așa că le-am cumpărat”.
Adesea promovate ca biodegradabile, compostabile sau realizate din materiale alternative, precum amidonul de porumb, aceste pungi promit o opțiune mai prietenoasă cu mediul decât plasticul obișnuit.
„Avem pungi din plastic, pungi din plastic reciclat, pungi compostabile, pungi biodegradabile”, spune Young.
„Sunt atât de multe tipuri acum încât devine confuz”, și nu e singura în această dilemă, având în vedere că în Marea Britanie câinii produc peste 1.000 de tone de excremente zilnic.
Pungile colectoare biodegradabile, riscante pentru cei care cred mult prea mult în forța acestor tipuri de materiale
Există riscul ca proprietarii să spună: „E biodegradabilă, deci pot să o las în pădure”, a mai explicat Laura Young.
Pungile compostabile și biodegradabile promit să se descompună în condiții potrivite, dar având în vedere că au nevoie de oxigen și lumină, devin inutile dacă sunt aruncate la groapa de gunoi. În plus, pentru că pe ambalaj scrie „biodegradabil”, mulți nici nu le mai aruncă la coș.
„Oamenii nu înțeleg clar ce înseamnă să cumperi o pungă biodegradabilă” – spune Karl Williams, directorul Centrului pentru Managementul Deșeurilor din cadrul Universității Central Lancashire.
Pungile nu se vor dezintegra dacă sunt lăsate pur și simplu în natură, iar excrementele de câine pot conține agenți patogeni periculoși, cum ar fi E.coli, fiind considerate, de altfel, deșeuri aruncate ilegal.
Unii susțin chiar că impactul asupra mediului al producerii acestor pungi „eco” e mai mare decât cel al pungilor din plastic obișnuit.
„Dacă faci analiza ciclului de viață al produsului, rezultă că sunt mai dăunătoare, pentru că folosești foarte multă energie pentru a le produce,” spune Mark Miodownik, profesor de materiale și societate la UCL.
„Este o industrie mică, iar dimensiunea redusă o face ineficientă. Consumi multă energie și apă pentru a face aceste pungi, în timp ce industria plasticului, de ordinul trilioanelor, e mult mai eficientă per unitate”, a mai explicat Mark Miodownik.
Tehnica „stick and flick”, o metodă de luat în calcul?
Unii proprietari încearcă să renunțe complet la pungi: „Într-o lume ideală, dau excrementul la o parte cu piciorul,” spune Lynda, 55 de ani.
Cunoscută drept metoda „stick and flick”, această tehnică este controversată: un studiu recent din Belgia a arătat că excrementele și urina câinilor din rezervațiile naturale fertilizează excesiv solul și afectează biodiversitatea.
„Intuitiv, ai crede că nutrienții sunt buni pentru plante – adăugarea de azot și fosfor e ceva obișnuit în agricultură”, spune Pieter De Frenne, profesor de științe vegetale aplicate la Universitatea din Gent, care a condus studiul.
„Dar doar anumite specii pot beneficia de acești nutrienți suplimentari”, mai spune Pieter De Frenne.
De Frenne recomandă evitarea acestei metode în orice ecosistem, fie că este traseu turistic sau zonă izolată.
Care este, totuși, soluția?
„Dacă urmează să arunci punga într-un coș municipal sau acasă, mai bine reutilizezi o pungă pe care oricum ai fi aruncat-o. Îi dai o a doua șansă și nu consumi resurse cumpărând una nouă”, spune Miodownik.
Jacqueline Moore din Musselburgh folosește o foaie de ziar împăturită, ca un plic: „De obicei, o pot plasa sub ea chiar când își face nevoile”.
În ceea ce o privește pe Young, a găsit soluția care i se pare cea mai bună: pungile de 15,50 lire de la brandul scoțian Project Harmless, care se dizolvă în apă.
