STUDIU | Cum influențează limbajul din presă empatia față de animalele de companie exotice: De ce șopârlele și șerpii sunt văzuți ca pericole

hoteluri, obiecte, soparla, pui, room service Sursa foto: Pexels / Christopher Conde

Reptilele și amfibienii ținuți ca animale de companie se confruntă cu mai multe riscuri pentru bunăstarea lor decât pisicile sau câinii – iar motivul surprinzător ar fi limbajul folosit de mass-media.

Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:

- articolul continuă mai jos -

Un studiu realizat de cercetători de la Liverpool John Moores University arată că presa britanică descrie reptilele în termeni mult mai negativi decât animalele „pufoase”, ceea ce duce la stigmatizarea lor, notează BBC.

Reptilele, prezentate ca „pericole”, nu ca animale de companie

Potrivit echipei conduse de dr. John Bielby, limbajul folosit în ziare și pe rețelele sociale atunci când dispar sau sunt abandonate reptile este mult diferit față de cel utilizat pentru câini, pisici sau alte animale de companie familiare.

De exemplu, atunci când un șarpe sau o șopârlă scapă, presa scrie că este „pe fugă” sau „în libertate”, sugerând pericol, în timp ce un câine sau o pisică sunt descriși ca fiind „pierduți” și se insistă pe suferința lor.

„Când un câine este abandonat, citim despre sărmanul Rex sau biata Bella. În schimb, reptilele apar ca niște creaturi stranii sau periculoase”, explică dr. Bielby.

Lipsa de empatie față de animalele exotice

Analizând articole din ultimii 20 de ani, cercetătorii au descoperit că reptilele și amfibienii sunt adesea prezentați mai degrabă ca obiecte, nu ca ființe capabile să simtă durere sau emoții. Această percepție reduce șansele ca oamenii să manifeste compasiune față de ele.

„Aceste narative media întăresc ideea că doar animalele pufoase merită dragoste și protecție, ceea ce este o problemă pentru bunăstarea speciilor exotice”, avertizează Bielby.

De ce contează limbajul folosit de presă

Felul în care sunt prezentate reptilele influențează direct comportamentul oamenilor: cât de dispuși sunt să le adopte, să aibă grijă de ele sau să le salveze atunci când sunt abandonate.

Cercetătorii speră ca acest studiu să ajute la schimbarea percepțiilor și să încurajeze folosirea unui limbaj mai neutru, care să respecte natura unică a fiecărui animal – indiferent dacă este vorba de un cățel jucăuș sau un gecko curios.

Citește și:

VIDEO | Tonic, pisica-vedetă care a cucerit Hollywood-ul: Cum a apărut pe covorul roșu

Știința contrazice stereotipul câinelui mereu vesel. De fapt, majoritatea câinilor suferă de anxietate / Soluția găsită de o companie de hrană pentru animale

  • Claudiu Surmei este redactor-șef la Pets&Cats și iubitor declarat de pisici. Are o felină salvată de pe stradă și scrie cu pasiune despre tot ce ține de animalele de companie — de la adopții și hrană, până la legislație și povești care inspiră. Vine din presa clasică, cu ani de experiență în redacții de sport și actualitate (Antena 3, Prima TV, Telekom Sport, Orange Sport, Prima Sport, Mediafax), dar și cu articole publicate în ProSport, Gândul și Ziarul Financiar. Crede că jurnalismul poate schimba lucruri — inclusiv în viața animalelor.

    Vezi toate articolele

Sursa foto: Pexels / Christopher Conde

By Claudiu Surmei

Claudiu Surmei este redactor-șef la Pets&Cats și iubitor declarat de pisici. Are o felină salvată de pe stradă și scrie cu pasiune despre tot ce ține de animalele de companie — de la adopții și hrană, până la legislație și povești care inspiră. Vine din presa clasică, cu ani de experiență în redacții de sport și actualitate (Antena 3, Prima TV, Telekom Sport, Orange Sport, Prima Sport, Mediafax), dar și cu articole publicate în ProSport, Gândul și Ziarul Financiar. Crede că jurnalismul poate schimba lucruri — inclusiv în viața animalelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *