FOTO Freepik
Un nou studiu publicat sâmbătă în prestigioasa revistă Nature Communications arată că șoarecii care au contractat COVID-19 au prezentat modificări ale spermei şi o creştere a anxietăţii la descendenţii lor. Cercetarea evidenţiază posibilele efecte pe termen lung ale pandemiei de coronavirus de la o generaţie la alta, scrie Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Studiul a fost realizat de cercetători de la Institutul Florey de Neuroştiinţe şi Sănătate Mintală din Melbourne, Australia. Aceștia au infectat șoareci masculi cu virusul SARS-CoV-2 și ulterior i-au împerecheat cu femele sănătoase. Scopul a fost să observe dacă infecția virală a masculilor avea efecte asupra descendenților, în special în ceea ce privește dezvoltarea neurologică și comportamentală.
După nașterea puilor, cercetătorii au analizat comportamentul acestora și structura creierului, comparându-i cu descendenții șoarecilor neinfectați. Rezultatele au fost surprinzătoare și alarmante.
Anxietate crescută la descendenți
„Am descoperit că descendenții acestora prezentau un comportament mai anxios” decât cei ai șoarecilor neinfectați, a declarat Elizabeth Kleeman, autoarea principală a studiului. Acest comportament a fost observat constant, indiferent de sexul descendenților, dar modificările cele mai mari au apărut la femele, unde s-au identificat schimbări structurale majore în hipocampus, o regiune a creierului implicată în reglarea emoțiilor și memoriei.
Comportamentele anxioase s-au manifestat printr-o reticență crescută la explorare, evitarea situațiilor noi și reacții amplificate la stimuli inofensivi – indicatori standard în evaluarea anxietății la rozătoare.
Una dintre cele mai importante descoperiri ale studiului este faptul că infecția cu SARS-CoV-2 a produs modificări ale moleculelor de ARN din spermă, în special în cazul celor implicate în reglarea genelor importante pentru dezvoltarea creierului. Aceste molecule pot influența expresia genetică a descendenților, afectând procese esențiale în dezvoltarea sistemului nervos central.
Această constatare este imprortantă, deoarece sugerează că infecția cu COVID-19 nu doar afectează individul infectat, ci poate avea consecințe epigenetice – modificări ale expresiei genelor fără schimbarea structurii ADN – asupra generațiilor viitoare.
Implicații potențiale pentru oameni
Oamenii de știință subliniază că, deși studiul a fost realizat pe șoareci, rezultatele ar putea avea relevanță pentru oameni, motiv pentru care sunt necesare alte studii.
„Aceste descoperiri indică faptul că pandemia de COVID-19 ar putea avea consecințe durabile asupra generațiilor viitoare”, a explicat cercetătorul Anthony Hannan, coautor al studiului.
Dacă aceste efecte se confirmă și la oameni, implicațiile pentru sănătatea publică ar putea fi majore. Hannan avertizează că virusul „ar putea afecta milioane de copii şi familiile lor”, iar aceste efecte s-ar putea manifesta pe termen lung sub forma unor tulburări de sănătate mintală sau neurologice.
Pandemia de coronavirus, declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în 2020, a provocat cel puţin 7 milioane de decese la nivel global. Boala în sine şi măsurile luate pentru a face faţă pandemiei au avut un impact puternic asupra sănătăţii mintale, în special în rândul tinerilor obligaţi să se izoleze.
