Exact în urmă cu o lună ne-am despărțit de Doris, după ce s-a luptat luni de zile cu o boală care în cele din urmă a învins-o. V-am povestit aici cât de greu ne-a fost. Azi dimineața, la o lună distanță de prietena ei, am găsit-o pe Milky in fața porții, întinsă pe asfalt. A murit fie călcată de o mașină, fie omorâtă de un câine. Am plecat la birou cu inima grea, lovit de două tragedii la interval atât de scurt.
Cu toate mofturile și pretențiile ei, nu-mi pot imagina casa fără Milky, umbra mea. Vigilentă la orice tentativă de evacuare din casă, în stare de orice strategie numai să fie lăsată la căldură pe canapeaua de lângă calorifer, Milky s-a cerut afară pentru ultima oară aseară târziu înainte de culcare. Nu s-a mai întors și am găsit-o, cum spuneam, fără suflare în mijlocul drumului.
Aici trebuie să derulez puțin filmul cu două zile înapoi. Vineri seară când am ieșit din tură l-am găsit pe portar smotocind un motan gri tigrat, cu blană scurtă, bine hrănit și îngrijit. L-am găsit în fața porții – mi-a spus – s-a rătăcit prin cartier. O să văd sâmbătă și duminică dacă l-a pierdut cineva.
Azi dimineață pe când nu se luminase bine afară motanul bântuia pe stradă. Când m-a văzut a venit țintă spre mine. A început să toarcă frecându-se de picioarele mele, deși afară era cam frig chiar și pentru un blănos ca el. Dacă cineva îl caută sau pune afișe prin cartier, o să fiu bucuros să-l duc înapoi la casa lui. Știu bine cum e să pierzi peste noapte o frumusețe de pisică.
Dacă rătăcitul nu va fi revendicat de nimeni în cartier, atunci vom considera că Moris a venit în viața noastră prin sistemul universal de distribuire a pisicilor, care chiar funcționează.
L-am botezat Moris în amintirea lui Milky și Doris, un fel de combinație masculină între cele două pisici. Sincer, m-aș bucura să umple golul prin apariția lui miraculoasă într-un moment în care aveam atât de multă nevoie de un mieunat și o coadă pe sus. Sistemul universal de distribuție a pisicilor chiar există.