Sursa colaj foto: Carmen Zanfir
Vlad Rotaru are 33 de ani și este de profesie tehnician dentar. Printre hobby-urile sale se numără pictura, pirogravura, fotografia, muzica, campingul, detecția de metale, călătoriile cu motocicleta și are o pasiune aparte pentru plante și animăluțe exotice. Vlad deține două terarii cu șopârle și broscuțe și un acvariu cu pești și creveți. În interviul ce urmează ne povestește cum are grijă de prietenii lui necuvântători, ce relație are cu aceștia și ce înseamnă pentru el viața cu alte animale de companie decât clasicele patrupede blănoase.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Atunci când Vlad deschide ușa casei sale nu este întâmpinat de cunoscutele animale de companie. Nu există un câine care să dea din coadă bucuros pe lângă el și nici o pisică somnoroasă care să-l aștepte lângă ușă în căutare de dezmierdare și bobițe proaspete. Când ajunge acasă, de fapt, Vlad pășește în propria lui pădure amazoniană, atent îngrijită, cu specii de animăluțe exotice intens cercetate și analizate.
Vorbim despre acvarii cu pești Tiger Endler și creveți Neocaridina, și terarii cu Mourning Gecko (Lepidodactylus lugubris), Poison Dart Frogs (Dendrobates Santa Isabel) și izopode.
Peștii Tiger Endler: De unde provine denumirea
Vlad Rotaru: „Se numesc Endler și sunt o variație care se numește Tiger – dată de coloristica pe care o are codița peștelui. Peștii care sunt colorați sunt masculi, cei care nu sunt colorați sunt femele. Și sunt nativi din America de Sud”.
Cum ai grijă de peștii Tiger Endler și de acvariul lor
Vlad Rotaru: „Au nevoie să fie hrăniți de 2-3 ori pe săptămână, cu mâncare specială pentru ei – niște fulgi care se găsesc în comerț, costă foarte puțin și se epuizează foarte greu. Acvariul, în funcție de cum dorești să-l ai, nu are nevoie de o mentenanță aparte. Eu, spre exemplu, în acvariul acesta în momentul de față doar completez cu apă. Are un filtru prin care circulă apa și bacteriile benefice din filtru fac toată treaba pe care ar trebui să o fac eu în mod normal cu schimburile regulate de apă”.
Mourning Gecko sau Lepidodactylus lugubris: Modul inedit de reproducere
Vlad Rotaru: „În afară de pești mai am niște terarii în care țin tot felul de alte animăluțe. Spre exemplu am niște Gecko – se numesc Mourning Gecko. Sunt niște șopârlițe de 7-9 centimetri la maturitate și au o caracteristică specială: majoritatea sunt femele, adică 99,9%. Nu prea apar masculi. Și masculii care apar, de obicei, nu se pot reproduce.
Și o să mă întrebi cum reușesc să facă pui, totuși.
Se reproduc printr-un proces care se numește partenogeneză. Și ca să simplific explicația: aceste femele fac clone. În schimb, au nevoie de un mediu social pentru a se reproduce. Dacă am o singură șopârliță nu o să facă ouă niciodată. Dar dacă sunt măcar două – ideal ar fi între 3 și 4 într-un terariu – vor începe să depună ouă și să se înmulțească.
Mai este un element special: aceste mini Gecko scot niște sunete care seamănă cu un chițăit sau cu un lătrat al unui câine foarte mic”.
Poison Dart Frogs sau Dendrobates Santa Isabel: Masculii cântă ca să atragă femelele
Vlad Rotaru: „În afară de Mourning Gecko, mai am într-un terariu niște broscuțe foarte mici, cât buricul degetului. Se numesc Poison Dart Frogs. Am specia Dendrobates Santa Isabel. Și o caracteristică specială a acestor broscuțe – care provin și ele tot din America de Sud – este că masculii cântă ca să atragă femelele, iar cântecul masculului seamănă cu sunetul unui greieraș foarte mic.
Așa că în fiecare dimineață, mai ales vara, când este soarele mai puternic și e mai multă lumină în casă, mă trezesc ca într-o pădure amazoniană cu cântecul lui Juanito – pentru că așa îl cheamă – și el încercând să o cheme pe al lui Cacucha la o cafea”.
Ce mănâncă șopârlele Gecko și broscuțele Poison Dart Frogs
Acestea se hrănesc cu musculițe de oțet (Drosophila melanogaster).
Vlad Rotaru: „Ca să fac rost de aceste musculițe, am nevoie de un mediu de cultură, pe care de obicei îl fac dintr-un piure de banane cu puțin oțet. Le țin în niște pahare. Nu este nimic complicat, deși poate suna complicat la început. Partea bună cu Gecko este că pot fi hrăniți și cu o pastă, un piure de fructe – nu mănâncă doar musculițe – dar nu pot spune același lucru și despre broscuțe.
Broscuțele se hrănesc numai cu musculițe și indicat este să primească hrană de trei ori pe săptămână, poate și mai des dacă este vară și sunt mai active. Dar am avut și situații în care am plecat în concediu și le-am hrănit o dată sau maxim de două ori pe săptămână. Pot rezista perioade lungi de timp fără a fi hrănite dacă înainte le hrănești din abundență”.
Izopodele: Creveții de uscat, denumiți de englezi Pill Bugs, au rol foarte important în menținerea ecosistemului unui terariu
Vlad Rotaru: „Deși nu le țin în terarii și le țin în niște recipiente separate, mai am niște izopode. Izopodele am putea spune că sunt niște creveți de uscat. De multe ori îi vedeam în copilărie. Englezii le spun Pill Bugs, pentru că acest crevete seamănă cu o mică pastiluță atunci când ridici o piatră de pe sol sau o bucată mare de lemn.
E o insectă care aparent nu este foarte frumoasă, dar are un rol foarte important în terarii: pentru că se hrănește cu lemnul în descompunere sau cu materia organică în descompunere, în așa fel încât mă ajută să păstrez terariile într-un stadiu OK, să nu devină foarte încărcate de materie organică descompusă”.
Vlad Rotaru, despre pasiunea lui pentru animale, insecte și plante de mici dimensiuni: „Mi se pare că pot să creez un ecosistem în miniatură, într-o incintă de sticlă”
Vlad Rotaru: „Toată pasiunea mea cu aceste animăluțe a apărut cam acum 5-6 ani. Am început cu peștii. Mi-a fost facil să fac primul acvariu, exact acvariul de aici. Și am o pasiune pentru animăluțele mici, pentru plantele mici, pentru că mi se pare că pot să creez un ecosistem în miniatură, într-o incintă de sticlă. Dacă ar fi plante mari, îmi pare că nu ar fi la fel de estetic”.
Ce relație are Vlad cu animalele sale de companie exotice
Vlad Rotaru: „Comunicarea cu animăluțele pe care le am eu este complet diferită față de comunicarea pe care aș putea să o am cu o pisică sau un câine, sau empatia pe care am schimba-o. Dar pot să spun niște momente, niște curiozități. Spre exemplu, peștii pe care îi am de șase ani – sunt aceiași pești – știu când urmează să-i hrănesc.
După cum poți observa, pot să țin mâna aici și dacă bat în acvariu, uite cum vin. Pentru că i-am obișnuit că atunci când fac asta să știe că urmează să-i hrănesc. Și acum o să-i și hrănesc pentru că, totuși, n-aș vrea să-i amăgesc.
Dacă este să vorbesc despre comunicarea cu Gecko și cu broscuțele, ea se rezumă tot la momentul de hrănire. Spre exemplu, broscuțele au învățat când urmează să le hrănesc. Înainte se speriau foarte tare de mine când deschideam terariul să le pun musculițele, fugeau, se ascundeau pentru o perioadă de timp.
Acum, când deschid terariul, au tendința de a veni să mă atingă pe mână, ceea ce nu e chiar un lucru bun – pentru că o altă curiozitate este că pielea lor este foarte sensibilă. Ele nu consumă apă pe cale orală și absorb apa din mediul în care trăiesc.
De aceea, în terariu am umiditate de peste 90%, iar dacă m-ar atinge pe mână, ar lua contact cu toate substanțele care se află pe mâna mea – oricât de bine m-aș spăla – și le-aș putea afecta starea de sănătate în felul acesta.
Iar cu șopârlele, aș putea să spun că sunt un pic mai retrase. Atunci când au făcut pui, am putut să le ating, dar sunt foarte, foarte agile și evit să fac treaba asta pentru că au obiceiul să sară în direcții neprevăzute. Pot să sară și în spate și după aceea este o întreagă aventură să le caut în casă și să le bag la loc în incinta lor”.
Creveții Neocaridina: Ajută la întreținerea unui acvariu pe cale naturală. La maturitate ajung la dimensiunea de un centimetru
Vlad Rotaru: „În acvariu mai am niște animăluțe de care nu ți-am vorbit. Dacă ți-am spus că izopodele sunt ca niște creveți de uscat, în acvariu am și creveți, creveți de apă dulce. Se numesc Neocaridina. E o specie de creveți nepretențioasă, care poate sta în apă dulce în acvariu fără a avea nevoie de un tratament special. Dimensiunea lor este foarte mică. Aș putea spune că ajung la un centimetru la maturitate. Se hrănesc cu aceeași hrană cu care hrănesc și peștii și mai mănâncă alge din acvariu, ceea ce e mereu un lucru bun pentru că ajută la întreținerea acvariului pe cale naturală”.
