sursa foto: Unsplash
Suntem în plin sezon al virozelor respiratorii. În orașele aglomerate, riscul de transmitere a acestor infecții este și mai mare, din cauza contactului apropiat dintre oameni. La toate acestea se adaugă și poluarea, un factor agravant pentru sistemul respirator și imunitate.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Atunci când apar primele simptome (secreții nazale sau tuse ușoară) organismul intră imediat în apărare. Ficatul eliberează un hormon care blochează fierul în celule, astfel încât acesta să nu fie disponibil microbilor. Fierul este esențial pentru dezvoltarea bacteriilor și virusurilor, iar prin această strategie corpul încearcă să limiteze multiplicarea lor.
Sistemul imunitar se educă toată viața
Imunitatea nu este un mecanism static, ci se educă permanent, asemenea unui proces de învățare. Medicii numesc această adaptare continuă imunomodulare. Sistemul imunitar „învață” zilnic să recunoască agenții patogeni și să reacționeze corect la diverse amenințări.
Cât timp durează această învățare? Răspunsul specialiștilor este simplu: toată viața. La fel cum educația oamenilor nu se oprește niciodată, nici sistemul de apărare al organismului nu încetează să se perfecționeze.
Animalele de companie și rolul lor în imunitatea noastră
Surprinzător, animalele de companie au un rol important în reglarea imunității. Câinii, de exemplu, sunt considerați „furnizori” de endotoxine. Bacteriile care trăiesc pe blana lor produc aceste substanțe ce, odată ajunse în contact cu omul, stimulează un răspuns imunitar normal. Această stimulare ajută la prevenirea alergiilor și chiar a unor boli autoimune.
Pisicile, în schimb, au mai puține endotoxine pe blană, dar contribuie la reglarea răspunsurilor imune printr-un mecanism mai subtil. Expunerea constantă la alergenul de pisică poate scădea riscul de alergii. Practic, organismul se obișnuiește cu prezența acestuia și învață să reacționeze mai echilibrat. Astfel, posesorii de pisici au mai rar alergii severe la aceste animale.
Primii ani de viață și educația imunității
Perioada copilăriei este importantă pentru formarea unui sistem imunitar puternic. În primii ani, expunerea la diverși agenți patogeni modelează răspunsurile de apărare ale organismului. Infecțiile cu paraziți intestinali, de exemplu, aveau odinioară un rol în reducerea riscului de alergii ulterioare.
Un element cheie în acest proces îl reprezintă eozinofilele, celule imune specializate în lupta cu paraziții. Odată ce paraziții intestinali au fost aproape eradicați, aceste celule nu mai au ținte naturale și încep să reacționeze exagerat la factori banali din mediu, precum polenul sau praful. Rezultatul: creșterea numărului de alergii.
Virozele respiratorii, un antrenament pentru apărare
Deși sunt neplăcute, virozele respiratorii din copilărie au și o parte bună: educă sistemul imunitar. Când virusurile reușesc să treacă de mucoasa nazală și să pătrundă în celule, organismul declanșează un mecanism complex de apărare. Celulele infectate produc interferon, o substanță care protejează celulele sănătoase din jur.
Această reacție activează imunitatea celulară, un mecanism necesar în lupta cu infecțiile. De aici și percepția că ne „vindecăm singuri” de o răceală în șapte zile. În realitate, sistemul imunitar învață și se antrenează pentru viitoarele confruntări.
„Se pare că expunerea continuă la pisică scade riscul de alergii. Expunerea continuă la alergen face un fel de imunomodulare, ca un fel de imunoterapie alegenică naturală, și atunci riscul de alergie la pisică scade, riscul e mult mai mare la cei care nu au pisică. Alergenul de pisică se găsește peste tot. Dar câinele e și un vehicul de endotoxine, poate să ducă inclusiv la prevenția bolilor autoimune și ar fi bine să avem și câine, și pisică. Aceleași celule implicate în răspunsul alergic sunt implicate împotriva paraziților. Am reușit să eradicăm paraziții, să dobândim un răspuns bun parazitar, dar celulele imune nemaiavând ce să atace, au început să atace lucruri normale din mediu – acarieni din praf, polenuri, epitelii de pisică”, susține dr. Brânduşa Petruțescu, medic primar alergolog-imunolog.
Vitamina D și mișcarea, aliații zilnici ai imunității
Un alt pilon al unei imunități sănătoase este vitamina D. Ea joacă un rol major în reglarea proceselor imunitare, iar lipsa sa este asociată cu o susceptibilitate crescută la infecții.
La fel de importantă este mișcarea. Celulele musculare eliberează miokine, substanțe cu efect antiinflamator, care reduc inflamația de fond și sprijină apărarea antiinfecțioasă. Activitatea fizică regulată este, așadar, o metodă naturală de a păstra echilibrul sistemului imunitar.
„Celulele musculare produc o miokină care reduce inflamația, are efect antiinflamator, trebuie să avem activitate fizică, pentru această apărare antiinfecțioasă și reducerea fondului inflamator”, potrivit prof. univ. dr. Veronica Lazăr de la Facultatea de Biologie.
