Sursa foto: E. Spek | Dreamstime.com
Nechezatul unui cal nu seamănă cu niciun alt sunet din natură. Caii au o abilitate surprinzătoare: își folosesc laringele pentru a produce două sunete simultan, practic cântând și fluturând în același timp.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Nechezatul calului: un sunet unic în natură
Când un cal nechează, produce două frecvențe distincte: un sunet grav, similar cu mugetul unei vaci, și un fluierat înalt, generat în gât. Acest fenomen poartă numele de bifonație și este unic în lumea animalelor mari.
Cum se formează cele două sunete
De mult se știa că nechezatul cailor combină un sunet de frecvență joasă, în jur de 200 Hz, cu unul de frecvență înaltă, peste 1000 Hz. Componenta joasă apare prin vibrațiile corzilor vocale ale calului, similar cu vorbirea sau cântatul uman. Însă sunetul înalt este surprinzător pentru un animal atât de mare și modul în care este produs a rămas mult timp un mister, notează New Scientist.
„Chiar dacă oamenii au trăit și au evoluat alături de cai timp de 4000 de ani, încă nu le înțelegem perfect modul de comunicare,” spune Tecumseh Fitch, de la Universitatea din Viena, Austria.
Experimentele care au dezlegat misterul
Fitch și colegii săi au efectuat o serie de teste, scanări și experimente pe laringe de cal obținute de la un furnizor de carne de cal.
„Am suflat aer prin ele și inițial am obținut doar componenta joasă,” explică Fitch. „Dar cu puține ajustări, am reușit să producem și sunetul de înaltă frecvență.”
Astfel s-a demonstrat că ambele componente sunt generate direct de laringe, spre deosebire de fluieratul uman, care se face cu buzele.
Fluieratul din laringe: confirmarea mecanismului
Cercetătorii au trecut prin laringe atât aer, cât și heliu – gaze cu densități diferite – pentru a verifica originea sunetului înalt.
„Componenta joasă este produsă de vibrația corzilor vocale, la fel ca în cântatul uman sau mugetul unei vaci, și nu se schimbă când alterăm gazul,” spune Fitch. „Dar componenta înaltă se mută semnificativ spre frecvențe mai înalte în heliu, exact cum se întâmplă la fluier.”
Teste endoscopice pe cai vii au arătat că, la începutul unui nechezat, mușchii din jurul laringelui se contractă. Aceasta determină îngustarea glotei și creșterea rezistenței aerului, forțând aerul să treacă cu viteză mare prin deschiderea îngustă și generând fluieratul.
Caii: singurele mari mamifere care fluieră
Șoarecii și șobolanii pot produce și ei fluierături din laringe, dar la frecvențe prea înalte pentru a fi auzite de oameni.
„Caii sunt singurele mamifere cunoscute care folosesc laringele pentru a produce simultan două frecvențe, dintre care una este un fluier. De fapt, ei sunt singurele mamifere mari, alături de oameni, care integrează fluieratul în repertoriul vocal obișnuit,” explică Fitch.
„Este prima dovadă experimentală solidă a producției aerodinamice a fluierului larigen în afara familiei rozătoarelor,” adaugă Ben Jancovich, de la Universitatea din New South Wales, Sydney, Australia.
De ce ar putea fluieratul să conteze
Cercetătorii presupun că fluieratul face nechezatul mai ușor de perceput și poate ajuta ca sunetul să se propage mai departe, însă aceste ipoteze nu au fost încă testate.
