sursa foto: Freepik
Statele Unite ale Americii (SUA) sunt pregătite să facă un pas istoric: eliminarea treptată a testelor pe animale, o practică veche de peste opt decenii. Cipurile de organe, inteligența artificială și organoidele sunt în centrul unei revoluții științifice menite să înlocuiască milioanele de animale folosite anual în laboratoare pentru testarea medicamentelor, substanțelor chimice și alimentelor. Administrațiile Trump și Biden au impulsionat deja mișcarea, iar agențiile federale FDA, EPA și NIH par hotărâte să accelereze tranziția.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Un exemplu emblematic al acestor noi tehnologii este „ficatul pe cip”, creat de compania Emulate Inc. Cipul, un dispozitiv din plastic cu canale microscopice, găzduiește celule hepatice umane care reproduc arhitectura și funcțiile ficatului. În teste recente, sistemul a identificat cu o precizie de 87% compușii toxici pentru ficat și cu 100% compușii siguri, rezultate superioare testelor tradiționale pe animale. FDA a inclus deja acest dispozitiv într-un program pilot, cu scopul de a evalua dacă poate deveni un instrument oficial în aprobarea noilor terapii, relatează Science.
Inteligența artificială și organoidele
În paralel, progresele în inteligența artificială schimbă modul în care sunt anticipate efectele substanțelor asupra organismului uman. Algoritmii analizați de echipa farmacologului Thomas Hartung au reușit să prezică toxicitatea chimicalelor cu o precizie de peste 90%, pe baza a sute de milioane de date.
Organoidele, mini-organe obținute din celule stem, oferă, la rândul lor, o platformă realistă pentru studierea bolilor și a terapiilor. Împreună cu cipurile de organe, aceste tehnologii promit un viitor în care oamenii ar putea fi testați „în eprubetă”, înainte de a fi expuși direct la riscuri.
Dincolo de considerentele etice, înlocuirea testelor pe animale are și o puternică motivație științifică și economică. Aproximativ 90% dintre medicamentele care par sigure în studiile preclinice pe animale eșuează în studiile clinice umane. Diferențele biologice dintre specii fac ca testarea pe animale să fie adesea irelevantă pentru oameni. În plus, metodele alternative promit să accelereze descoperirea de noi medicamente și să reducă semnificativ costurile.
Totuși, tranziția nu este simplă. Mulți cercetători rămân fideli modelelor animale cu care au lucrat toată viața. Agențiile de reglementare cer validări extinse înainte să accepte noile metode, iar un singur eșec major ar putea compromite mișcarea NAM (New Approach Methodologies). În plus, finanțarea pentru dezvoltarea și validarea acestor tehnologii este insuficientă, iar scepticismul persistă.
„Știința trebuie să conducă tranziția, dar pentru asta trebuie să investim masiv”, avertizează Szczepan Baran, fost responsabil de reglementări la Novartis.
Lecțiile trecutului și riscurile viitorului
Testarea pe animale a fost instituită în SUA după tragedia din 1937, când peste 100 de persoane au murit din cauza unui medicament netestat adecvat. De atunci, siguranța publică a depins în mare parte de acest model. O trecere prematură la tehnologii insuficient validate ar putea genera noi dezastre, avertizează experții. Exemple precum cazul TGN1412, un medicament care părea sigur la animale, dar a provocat reacții fatale la oameni, ilustrează fragilitatea actualului sistem și nevoia de soluții mai fiabile.
Europa și Asia urmăresc exemplul SUA
Tranziția nu este doar americană. Uniunea Europeană, Regatul Unit și alte țări au în plan reducerea testelor pe animale, în special în domeniul pesticidelor și al substanțelor chimice. Totuși, legislația este neuniformă, iar multinaționalele trebuie să respecte cerințele diferite ale fiecărei piețe. Această lipsă de armonizare riscă să frâneze adoptarea pe scară largă a NAM-urilor.
Etica vs. știința
Pentru activiști, eliminarea testelor pe animale este o victorie morală. Pentru sceptici, este o mișcare riscantă ce poate sacrifica rigurozitatea științifică pe altarul eticii. Amy Clippinger, de la PETA Science Consortium International, subliniază că adevărata miză este dublă: reducerea suferinței animalelor și îmbunătățirea sănătății publice. În schimb, Matthew Bailey, de la Asociația Națională pentru Cercetare Biomedicală, avertizează că „nu va exista niciodată o soluție magică în care animalele să nu mai fie necesare deloc”.
Viitorul testării: combinații hibride
Specialiștii anticipează un viitor hibrid, în care testarea medicamentelor va combina cipuri de organe, organoide, modele de inteligență artificială și, în anumite cazuri, teste limitate pe animale. Niciun sistem singular nu poate reproduce complexitatea biologiei umane, dar împreună pot depăși limitările actuale.
