FOTO Cyprus Mail
Cine a vizitat Cipru s-a întrebat de ce sunt atât de multe pisici pe această insulă superbă. Privind în jur, este imposibil să nu le observi, căci sunt peste tot…lenevind la soare pe terasele caselor albe, ațipind pe scaunele tavernei de pe malul mării sau strecurându-se printre turiști pe străzile înguste din Limassol și Paphos.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Câte pisici sunt în Cipru
Conform ultimelor date, populația felină a insulei a depășit două milioane de exemplare, în timp ce populația umană abia trece de 1,3 milioane. Cu alte cuvinte, există mai multe pisici decât oameni pe „insula Afroditei”.
Pisicile, primele „locatare” ale insulei
Deși Egiptul Antic este considerat leagănul cultului felinelor, Cipru deține dovezi și mai vechi ale unei legături între oameni și pisici. La Shillourokambos, arheologii au descoperit un mormânt neolitic vechi de peste 9.500 de ani, în care un om a fost îngropat alături de o pisică tânără.
În acele timpuri, când oamenii abia învățau agricultura, pisicile deveniseră deja aliați prețioși, protejând grânele de rozătoare și asigurând, indirect, supraviețuirea comunităților, potrivit Dom.com.cy.
Legenda Sfintei Elena
Cum au ajuns pisicile să salveze Ciprul de șerpi
O altă explicație, de această dată legendară, vorbește despre intervenția Sfintei Elena, mama împăratului bizantin Constantin cel Mare. Potrivit tradiției, în timpul unei secete severe, insula a fost invadată de șerpi, iar localnicii trăiau cu teamă și disperare.
Pentru rezolvarea problemei, Sfânta Elena ar fi adus sute de pisici din Egipt și Palestina, eliberându-le în zonele cele mai afectate, misiunea lor fiind să alunge șerpii.
Legenda spune că, după ce pericolul a trecut, felinele au rămas pe insulă și s-au înmulțit rapid. Locul unde au fost aduse prima dată este cunoscut astăzi drept Capul Akrotiri sau, mai sugestiv, „Capul Pisicilor”.
Mănăstirea Sfântul Nicolae e sanctuarul pisicilor
În apropierea Capului Akrotiri se află Mănăstirea Sfântul Nicolae, fondată tot de Sfânta Elena. De-a lungul secolelor, aceasta a devenit un refugiu pentru sute de pisici, îngrijite de călugărițele care trăiesc acolo. Astăzi, mănăstirea este și a pisicilor, un loc liniștit unde felinele cutreieră libere printre zidurile albe și livezile de măslini.
Pisicile fac parte din viața cotidiană cipriotă
Pentru ciprioți, pisicile au devenit embleme ale expresiei locale siga-siga („încet, încet”). Ele trăiesc printre oameni, împărțind mesele în taverne și locurile de odihnă la umbră. Aproape fiecare stradă are un localnic care lasă boluri cu apă și hrană pentru „musafirii” blănoși.
Frumusețea insulei ascunde o problemă serioasă
Deși imaginea pisicilor tolănite pe terasele cipriote e idilică, peste un milion de feline vagaboande trăiesc astăzi pe insulă, fără adăpost stabil sau îngrijire medicală.
Guvernul cipriot a lansat programe de sterilizare și adăposturi regionale, alocând milioane de euro, însă rezultatele sunt lente. Se estimează că doar 1.500–2.000 de animale fără stăpân sunt sterilizate anual, un număr insuficient în raport cu amploarea problemei.
Sanctuarele care fac diferența
În lipsa unui sistem național complet funcțional, inițiativele private au devenit pilonii salvării pisicilor din Cipru. Un exemplu este Fundația Malcolm, înființată în anii ’80 de britanicul Malcolm Stevenson, care îngrijește astăzi peste 300 de animale în Asomatos, lângă Limassol. Totul a început ca un gest individual, transformat treptat într-un adevărat sanctuar finanțat exclusiv din donații.
La Paphos, Sanctuarul de Pisici Tala oferă adăpost pentru peste 1.000 de feline fără stăpân. Aici, voluntarii hrănesc, tratează și chiar găsesc familii adoptive pentru animale, uneori trimițându-le în Europa sau în SUA. Doar pentru hrană, sanctuarul consumă peste 40 kg de mâncare pe zi, susținut aproape exclusiv de sponsorizări private.
