Peștii au acum scări speciale pe râul Bicaz. Metoda funcționează deja: „Speciile care nu sar ca păstrăvul pot să urce în amonte” / Fără acest sistem, specia risca să dispară complet

Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş a construit un sistem de scări pentru peşti pe râul Bicaz, care va permite exemplarelor de zglăvoacă, specie protejată, să migreze pentru reproducere, proiectul având rolul de a conserva biodiversitatea acvatică.

Sistemul de scări pentru pești pe râul Bicaz este funcțional

Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna, susține că activitatea face parte dintr-un proiect amplu de conservare a naturii, finanţat din fonduri europene.

„Proiectul a început în anul 2000, finanţat din fonduri europene, beneficiar fiind Administraţia Parcului. În decursul proiectului am realizat mai multe acţiuni de conservare a naturii. Între altele, am repopulat cu specii de peşti ocrotite, zglăvoacă, râuri în parcul naţional, am reabilitat habitate forestiere, am replantat păduri de foioase, păduri de molid, am reabilitat păduri de luncă lângă Lacul Roşu, am plantat o aşa-zisă barieră trofică, o zonă unde urşii pot să găsească mâncare natural şi să nu vină în preajma localităţilor, în cazul acesta la Lacu Roşu.

Ultima activitate pe care am terminat-o acum o săptămână este realizarea unui sistem de scări de peşti pe râul Bicaz, un sistem de scări pe care peştii din speciile care nu sar ca păstrăvul, precum zglăvoaca, pot să urce în amonte”, a precizat Hegyi Barna pentru Agerpres.

Sistemul facilitează migrarea şi face o legătură între populaţiile de peşti

Potrivit acestuia, în râul Bicaz sunt mai multe poduri şi podeţe care au „prag de fund”, adică mici cascade prin care aceste specii de peşti nu mai pot să urce în amonte pentru reproducere, iar scopul sistemului de scări a fost să faciliteze migrarea şi facă o legătură între populaţiile acestor peşti, iar pragurile să nu fie o barieră de netrecut.

„Specia urcă în timpul împerecherii. Când apa ajunge la 10 grade sau peste 10 grade, exemplarele acestei specii încep să urce în amonte. Dar ajung la aceste baraje şi nu mai pot să urce. Şi în cazul unui parc naţional şi a apelor curgătoare dintr-un parc naţional este vital ca populaţiile acestor specii să aibă conectivitate”, a spus Hegyi Barna.

Peştii au început deja să utilizeze scările

În caz contrar, specia riscă să devină tot mai rară, iar în unele cazuri, să dispară complet din cursul apei respective. Directorul parcului a explicat că ihtiologi cunoscuţi au început monitorizarea şi au observat că peştii au început deja să utilizeze scările.

„Planul şi tot proiectul au fost făcute, printre altele, şi de ihtiologi renumiţi care au şi început monitorizarea, (…) dacă aceste scări sunt viabile. Şi au văzut deja că peştii care ajung pe scările acestea de peşti pot să înoate în amonte şi pot să le străbată”, a declarat Hegyi Barna.

În total sunt şase scări de peşti în două locuri diferite, iar specialiştii continuă să monitorizeze impactul acestora. Barna a mai menționat că pragurile de fund au fost construite de cei care au realizat drumurile naţionale din zonă, înainte ca aceasta să fie declarată parc naţional. La ora actuală există reglementări care impun amenajarea de scări de peşti pe cursurile de apă.