sursa foto: Freepik
Pe baza ADN-ului antic, oamenii de știință au reușit să afle când, unde și cum s-au îmbolnăvit strămoșii noștri de boli infecțioase. Bolile au început să se transmită de la animale la oameni acum cel puțin 6.500 de ani, potrivit unui nou studiu.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Harta și cronologia bolilor pe 37.000 de ani
Cercetătorii au analizat ADN-ul antic prelevat de la 1.313 oameni preistorici din Europa și Asia și au trasat o hartă și o cronologie a bolilor infecțioase umane care se întind pe o perioadă de 37.000 de ani. Astfel, au descoperit cele mai vechi dovezi cunoscute ale bolilor zoonotice (boli transmise de la animale la oameni) care datează de acum 6.500 de ani.
Domesticirea animalelor și creșterea riscului de zoonoze
Cazurile de boli zoonotice au apărut probabil înainte de acel moment, dar riscul și amploarea transmiterii acestora au crescut odată cu interacțiunea tot mai frecventă a oamenilor cu animalele prin agricultură și îngrijire. Migrația populațiilor a jucat, de asemenea, un rol important, deoarece puteau transmite boli la noi populații neexpuse anterior.
„Astăzi, zoonozele reprezintă peste 60% din noile boli infecțioase apărute”, spun cercetătorii.
Cercetătorii au descoperit un vârf al dovezilor de zoonoză în probele ce datează de aproximativ 5.000 de ani. Acest lucru coincide cu perioada în care domesticirea animalelor s-a răspândit. Probele sugerează că domesticirea a început acum 8.000–10.000 de ani și a avut nevoie de timp pentru a se propaga în diferite zone geografice, scrie Live Science.
Agenții patogeni umani descoperiți în probele ADN-ului antic
Studiul a identificat 214 agenți patogeni umani cunoscuți în probele colectate din oase și dinți antici. Cel mai vechi caz a fost Corynebacterium diphtheriae, bacteria care provoacă difteria, descoperită într-o probă mezolitică veche de până la 11.400 de ani. 12 cazuri au implicat Yersinia enterocolitica, agentul responsabil de yersinioză. Cele mai vechi dovezi ale acestei bacterii au fost găsite în Danemarca și datează de aproximativ 6.500 de ani.
De asemenea, cercetătorii au descoperit 42 de cazuri suspectate de Yersinia pestis, bacteria responsabilă pentru ciumă, în aproximativ 3% din probe. Totuși, nu au detectat Mycobacterium tuberculosis, cauza tuberculozei, cel mai probabil pentru că această bacterie stă în concentrații mici în sânge, fiind mai greu de detectat.
Probele erau un amestec de ADN uman, germinativ și microbian. Echipa a exclus ADN-ul uman și a identificat fragmentele ce aparțineau agenților patogeni și din alte surse, cum ar fi bacteriile implicate în descompunere, solul sau microbiomul uman.
Totuși, studiul e limitat deoarece tehnologia folosită nu detectează ARN-ul, o moleculă cheie pentru virusurile gripale: „Există mulți agenți patogeni epidemici pe care am dori să-i studiem. Dar ARN-ul nu este la fel de stabil ca ADN-ul”, explică Martin Sikora, autor principal al studiului și profesor asociat la Universitatea din Copenhaga.
Cercetătorii consideră acest studiu „cel mai amplu de până acum privind istoria bolilor infecțioase” și cred că are implicații pentru viitorul medicinei, inclusiv al vaccinurilor. Analizând genomurile acestor agenți patogeni antici, experții obțin suficiente date să reconstruiască întreaga secvență a genomului unui germen.
